OPEC+ decide săptămâna viitoare dacă îşi ajustează producţia

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi (OPEC+) vor decide, în reuniunea programată să aibă loc la data de 2 decembrie, care va fi politica lor viitoare de producţie, în contextul în care, recent, marii consumatori mondiali de ţiţei au decis să elibereze din rezervele strategice de profil.

Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat ieri că se vor alinia deciziei OPEC+. Ministrul Energiei din EAU, Suhail Al-Mazrouei, a declarat, pe Twitter, că statul său rămâne angajat pe deplin politicii alianţei OPEC+ şi nu are o poziţie privind producţia înaintea reuniunii de săptămâna viitoare.

Şi Kuweitul, membru al OPEC+, a informat că este pe deplin angajat politicii grupului.

Aceste declaraţii vin în contextul în care traderii şi analiştii dezbat pe marginea viitoarei politici a OPEC+, mai precis a posibilităii ca alianţa să reacţioneze la eliberarea recentă de către SUA a unor rezerve strategice de ţiţei.

"Eliberarea de petrol din rezervele strategice sporeşte competiţia pentru controlul pieţei între cei mai mari producători din lume", spun, conform Reuters, analiştii Australia & New Zealand Banking Group Ltd., adăugând: "Nu ne aşteptăm ca OPEC să stea cu mâinile în sân, în măsura în care piaţa intră într-o perioadă critică".

La rândul său, analistul Louise Dickson de la Rystad Energy afirmă: "Mişcarea îndrăzneaţă din partea importatorilor de petrol a deschis uşa larg pentru ca OPEC+ să îşi ajusteze în jos politica de livrare la următoarea sa întâlnire".

Toate privirile sunt acum îndreptate spre Organizaţia Ţărilor Amintim că OPEC+ a adăugat pe piaţă câte 400.000 de barili de petrol pe zi începând din august, anulând reducerile record de producţie pe care le-a făcut anul trecut, când cererea de profil a fost afectată puternic din cauza pandemiei. OPEC+ va stabili în 2 decembrie dacă va creşte sau nu producţia cu încă 400.000 barili pe zi din ianuarie.

Unele surse citate de Reuters afirmă că OPEC+ nu va lua în discuţie stoparea creşterii producţiei de petrol, în ciuda deciziei Statelor Unite, Japoniei, Indiei şi altor ţări de a elibera stocuri de petrol de urgenţă.

Casa Albă a anunţat eliberarea pe piaţă, de către SUA, a 50 de milioane de barili de ţiţei din rezerva, măsură care are ca scop scăderea preţului petrolului pe piaţa internaţională. Este pentru prima oară când SUA coordonează o astfel de măsură împreună cu unii dintre cei mai mari consumatori mondiali de petrol.

Luna aceasta, Emiratele Arabe Unite au atras atenţia că preţul petrolului ar fi mai mare astăzi, dacă nu ar exista OPEC+. Ministrul Energiei din EAU, Suhail Al-Mazrouei, a declarat: "Din fericire, avem OPEC+. Datorită alianţei alcătuite din 23 de mari ţări exportatoare de ţiţei nu avem preţuri duble sau triple pe piaţa de profil, iar acest lucru este ceva ce trebuie să apreciem".

În prima parte a zilei de ieri, cotaţia futures a ţiţeiului Brent cu livrare în ianuarie a scăzut cu 0,4%, la 81,92 dolari barilul la ICE Futures Europe, iar cea a petrolului brut american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în ianuarie - cu 0,6%, la 77,91 dolari/baril la Nymex.

Banca americană de investiţii Goldman Sachs Group Inc. a apreciat, luna trecută, că redresarea semnificativă a cererii globale de petrol ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent peste estimarea sa de 90 de dolari la finele anului curent.

Goldman Sachs se aşteaptă ca cererea de petrol să atingă în curând nivelul de dinaintea pandemiei, de aproximativ 100 de milioane de barili pe zi, pe fondul redresării consumului în Asia. În plus, analiştii băncii americane apreciază că problemele din aprovizionarea cu gaze vor duce la creşterea generării de energie din centrale pe bază de petrol, ceea ce ar putea contribui cu cel puţin un milion de barili pe zi la cererea de ţiţei.

• EAU: "Posibil excedent de ţiţei pe piaţă, în trimestrul întâi din 2022"

Planul OPEC+ de a majora producţia cu 400.000 de barili pe zi în fiecare lună ar putea genera un excedent de ţiţei pe piaţă în primul trimestru din 2022, avertizează ministrul Energiei din EAU, estimând că Statele Unite vor continua să folosească până în 2025 petrol din rezervele strategice.

Suhail Al-Mazrouei mai subliniază că piaţa petrolului a fost mult mai calmă decât cea a gazelor naturale şi a cărbunelui, amintind că preţurile gazelor au urcat de peste două ori în Europa şi Asia, în acest an, pe fondul crizei severe, ceea ce a determinat creşterea costurilor cu electricitatea şi a afectat economiile lumii.

"Dacă OPEC+ nu ar exista, am asista la ceva asemănător cu ceea ce s-a întâmplat cu gazul şi cărbunele", spune Al-Mazrouei, menţionând: "Lucrăm împreună ca să echilibrăm piaţa".