OPINII Are sens migraţia dinspre pensiile private obligatorii spre cele de stat?

CRISTIAN DOGARU
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 19 aprilie 2018

Intenţia autorităţilor să încurajeze competiţia între subscrierea în contul pensiei private obligatorii şi revenirea în parohia pensiilor de stat a inflamat, din nou, spiritele, iar acuzele că se atentează la bunăstarea viitorilor pensionari n-au întârziat să apară.

Chiar dacă statul nu va apela la modelul unguresc sau polonez pentru a reduce deficitul bugetului de pensii publice, deschiderea unei portiţe prin care cei care doresc să cotizeze din nou la stat să o poată face sună ameninţător pentru administratorii fondurilor private. Mai ales că a fost avansată posibilitatea individualizării contribuţiilor şi impunerea unei ţinte minime de randament, spre deosebire de fondurile private obligatorii de pensii unde nu se garantează prin lege decât sumele depuse. Ar putea însă statul chiar să ofere mai mult decât o fac administratorii fondurilor private în acest moment?

Păi, să aruncăm un ochi pe structura portofoliilor acestora. Grosul investiţiilor (59%) venea, la nivelul lunii februarie 2018, din titlurile de stat. Urmau acţiunile listate, cu 20%, depozitele bancare, cu 10%, fondurile mutuale, cu 3,6%, obligaţiunile corporative, 3,3%, obligaţiunile supranaţionale, cu 2,5%, şi obligaţiunile municipale, cu 1%. Pentru această administrare "profesionistă" (am pus ghilimele pentru că alocarea se face mai degrabă algoritmic, ţinând cont de ponderi, decât în baza unei mari experienţe şi expertize inves-tiţionale), administratorii iau două tipuri de comisioane: unul la subscriere (2,5% din orice sumă nou intrată în fond) şi unul lunar, ca procent din activul net total (însumat, 0,6% pe an).

Ei bine, cum în cazul pensiilor de stat presupunem că investiţiile vor fi direcţionate exclusiv spre titluri de stat, întrebarea care se pune este în ce măsură ar putea fondurile de pensii private să depăşească randamentul pensiilor de stat utilizând pârghia celor 40% din investiţii direcţionate diferit (acţiuni, depozite bancare, obligaţiuni corporatiste/municipale şi fonduri mutuale), având în vedere şi comisioanele de administrare aferente care vor lipsi în cazul pensiilor de stat (statul va fi bucuros să îşi reducă deficitele, aşa că, previzibil, nu va mai dilua subscrierile)?

La o privire mai atentă, doar acţiunile, fondurile mutuale şi obligaţiunile corporative ar avea, din start, şansa unor randamente sensibil mai bune decât titlurile de stat dar, atenţie, ponderile în portofolii nu prea sunt modificate repede/uşor. Cu alte cuvinte, în cazul unei corecţii ample la bursă, e posibil ca mare parte din scăderi să fie contabilizate direct în activul fondului, iar uneori acestea sunt importante (vezi indicele BET care se zbate, după zece ani, să atingă nivelul pre-criză din 2008). Să mai remarcăm, apoi, că cele 2,5 procente comision de subscriere cântăresc destul de greu, ca să nu mai vorbim de cei 0,6% percepuţi pe an pentru administrare - uitaţi-vă, de pildă, la dobânzile depozitelor bancare pe 12 luni, rareori mai ajung la 1%. Or, asta ar însemna că jumătate din randamentul acestor instrumente se duce pentru plata administratorilor.

Una peste alta, sunt şanse mari ca cele 40 procente din activul net alocate diferit de administratorii pensiilor private să nu producă o diferenţa semnificativă de randamentul faţă de pensiile de stat, din cauza comisioanelor de administrare şi subscriere, care cântăresc tot mai greu în epoca dobânzilor mici pe piaţa monetară. Iar dacă dobânzile se majorează, deşi cheltuiala cu comisioanele va avea o contribuţie mai mică la randamentul total, va suferi felia alocată acţiunilor (când dobânzile sunt în creştere, bursele nu se simt prea bine). Adăugând şi un randament minim fixat pentru pensiile de stat care să garanteze un câştig în termeni reali (ceea ce nu se întâmplă acum cu pensiile obligatorii administrate privat), avem toate ingredientele pentru ca migraţia dinspre pensiile private obligatorii spre pensiile de stat să nu rămână doar la nivel declarativ.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. daca statul iti investeste banii in titluri de stat si iti garanteaza sumele depuse in caz de deces inaonte de pensie, stau la coada pt migrare, ma doare in cur de specialistii lui peste prajit...pensia e o chestie sociala, nu un plasament!!!!

    1. Comisioanele de administrare au fost stabilite de stat, plafon 2.5 si pe an 0.6

      Statul poate sa scada sau sa creasca acele comisioane 

      Statul nu investeste banii care ar migra de la pilonul 2, el ii vrea pentru plati curente a pensiilor asa ca toti banii se evapora, cine opteaza pentru pilon 1 practic isi doneaza banii statului  

    Problema este in primul rand una de incredere. Ca sa sa se inteleaga mai bine, as personaliza putin discutia - dvs., de exemplu, in mainile cui ati avea incredere sa va lasati intru administrare banii care se presupune ca va vor asigura o batranete macar decenta? In mainile doamnei Lia Olguta Vasilescu, sau in mainile d-lui Radu Craciun?

    Asta ar fi una. Doi, sa nu uitam ca orice contribuabil ORICUM cotizeaza la bugetul pensiilor de stat; nu se pune asadar catusi de putin problema da a cotiza DOAR la privat, asta-i exclus. Posibil pare ca va deveni sa cotizezi doar la stat, ceea ce e din start incorect daca ne gandim la un soi de competitie intre cele doua sisteme. 

    Trei, vad ca scrie cineva aici ca "daca statul iti garanteaza..." 

    Statul (roman si mai ales pesedist) garanteaza orice... pana la urmatoarea schimbare legislativa, pe care o poate face oricand vrea muschii lui politici - ceea ce, de altfel, vedem chiar acum. Dupa nici 15 ani de la lansare, statul roman intra cu bocancii intr-un sistem care, ca sa aiba rezultate, trebuie sa fie lasat sa functioneze macar o generatie (si care oricum a fost introdus cu minimum 10 ani mai tarziu decat momentul in care necesitatea lui devenise evidenta pentru orice alfabetizat). Si de ce anume face statul pesedist acest pas?!? Fara doar si poate numai si numai de dragul si din grija pentru pensionarii de peste 20 sau 30 de ani...

    Cam aici se opreste discutia despre garantiile oferite de stat. 

    articolul porneste de la premisa gresita: "(...)posibilitatea individualizării contribuţiilor şi impunerea unei ţinte minime de randament". Asta inseamna sistem de conturi notionale si garantii pentru randament, care, inseamna un cost foarte mare pentru administrator, privat sau stat. Asa ca ce zice dl Orlando MF este o bazaconie, statul nu va oferi garantii si nu va schimba sistemul public de pensii, doar ca sa se bata cu privatii, din moment ce poate sa ii jefuiasca pe privati doar dand o lege cu un articol, nu sa regandeasca doua sisteme de pensii - public si privat. Asa ca intregul articol este... un exercitiu de imaginatie mega fantezist.

    bataia nu e pe pensiile oamenilor, asa cum ne aburesc toti, acestea vor fi (sau nu) platite cand va iesi fiecare la pensie de catre cei care vor lucra si vor plati contributii la momentul respectiv, deci daca vor fi bani, ci bataia mare este cine sa foloseasca banii existenti in fondurile private ACUM, si in ce scopuri (statul pt pomeni electorale, sau privatii pt a-i investi in companii private cat de mult le e permis de lege, cat si comisioane in scopuri personale).

    Hoti sunt si aia si aia. Cei de la stat sunt mai rudimentari dar au consultanti priceputi, iar cei de la privat, mai cu staif, cu studii, dar tot hoti (parerea mea). 

    Probabil ca statul va incerca sa simuleze avantajele pilonului II ca sa ne momeasca sa-i mutam la ei, prin conturi personale sau alte tertipuri care vor disparea de indata printr-un OUG dupa ce se vor fi vazut cu banii in buzunare, vor incerca sa puna bete in roate celor care vor la privat, prin tot felul de chichite birocratice.. parghii sunt. Iar fondurile private ma tem sa nu dea faliment in cazul unor retrageri masive. 

    Cred ca pt omul de rand ceea ce conteaza e ca 2 elefanti hamesiti se bat pe banii lui, si ca e mai putin important care dintre ei va iesi castigator. Ce mai conteaza de cine vei fi furat, sigur e ca vei fi :) 

    domnul jurnalist nu intelege ca in Polonia cand au migrat la pilonul 1 nu s-au vandut actiunile detinute de fondurile de pensii private

    detinerile au ramas intacte si au fost administrate tot privat in continuare

    asa ca bursa nu o sa fie afectata 

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9766
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7317
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3535
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9743
Gram de aur (XAU)Gram de aur405.9099

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb