OPINII "Aurul digital" nu se descurcă fenomenal în inflaţie

La începutul lunii noiembrie 2021, Bitcoinul ajunsese la 68.000 de dolari şi mulţi îşi aminteau de predicţia că "aurul digital" va depăşi capitalizarea aurului fizic.

Numai că de atunci au început să apară temerile legate de inflaţie şi de majorările succesive ale dobânzii de politică monetară. Iar un activ care nu produce nimic palpabil (dividende, dobânzi) va fi abandonat în perioadele când scade apetitul de risc în favoarea altuia care are o formă de anuitate inclusă. Ca şi în anii "80 ai secolului trecut, când o inflaţie în creştere a fost calmată cu dobânzi de două cifre, iar la scurt timp după majorarea dobânzilor a început să coboare şi preţul refugiului tradiţional împotriva inflaţiei - aurul fizic -, aşa şi în acest caz majorarea dobânzilor ar putea fi începutul unui declin susţinut pentru piaţa crypto.

Deocamdată, de la 68.000 de dolari bitcoinul ajunsese, ieri, la 37.000, o cădere de 45% care e greu de digerat pentru cei care au intrat pe crypto la spartul târgului. Şi dobânzile n-au început încă să fie majorate! Ciclurile monetare sunt însă mai lungi şi vom avea o perioadă de creştere a dobânzilor în paralel cu reducerea inflaţiei, astfel încât pe ultima sută de metri am putea cumpără obligaţiuni şi face depozite la dobânzi uşor peste inflaţie, după ce o lungă perioadă plasamentele monetare veneau cu randamente real negative.

Poate că în acel moment ar fi nimerit să ne aplecăm pe jos, să culegem nişte bitcoini şi să îi ştergem de praf deşi, până în acel moment, am putea avea o concurenţă mai strânsă în piaţa crypto, odată cu intrarea băncilor centrale în horă.

Iar dacă bitcoinul are o soartă dură în momentul creşterii dobânzilor, va imaginaţi ce se va întâmpla cu tokenurile mai obscure apărute ca ciupercile după ploaie în ultima vreme? Tot soiul de monede virtuale cu câini ajunse fulgerător la capitalizări de mai multe zeci de miliarde dolari şi care merită să fie scuturate serios de piaţă.

Umflarea pieţei crypto după o lungă perioadă de dobânzi minuscule şi invitaţii transparente la speculaţie (şi coafeze îţi vorbesc azi despre bitcoin şi tokenuri şmechere) nu are precedent în istorie. Cel puţin în perioada bulelor lalelelor sau Mării Sudului nu exista globalizarea din prezent, iar exagerările investitorilor rămâneau mai mult locale. Să nu uităm de mini-bula în formare pe piaţa NFT-urilor, nişte poze amărâte cu maimuţe digitalizate ajungând să se vândă cu mii şi zeci de mii de dolari de parcă ai fi cumpărat Mona Lisa de pus pe perete şi nu o banală fotografie pe care oricine o poate copia şi stoca în computer.

După un an excepţional în 2021, pieţele de capital se pregătesc la rândul lor de corecţii ample. Nu e atât efectul dobânzilor şi creşterea atractivităţii obligaţiunilor, cât estimarea reducerii cererii în economie şi a profitabilităţii corporative (mai ales la companiile foarte îndatorate). Intrăm deci într-o perioadă în care e mai bine să fi spectator decât investitor, cu turbulenţe în politică, economie, societate. Sigur, la un moment dat vor apărea şi oportunităţile, dar până atunci, pentru a nu fi induşi în eroare de semnale false, ar fi mai bine să uităm o vreme de plasamente şi investiţii.