English
Creşterea dobânzii de politică monetară la 6,25%, ieri, nu a luat prin surprindere pieţele externe, în condiţiile în care BNR este oricum la cel mai redus nivel din regiune din acest punct de vedere (13% este dobânda de politică monetară în Ungaria, 7% în Cehia şi 6,75% în Polonia), dar a surprins analiştii din ţară, care estimau în general o creştere mai modestă, la numai 6%.
Cu o creştere economică care va tinde spre 1-2% în 2023, faţă de o proiecţie de peste 6% pentru finele acestui an, conform estimărilor analiştilor bancari (Unicredit şi ING), BNR va încerca să frâneze puternic mişcarea de majorare a dobânzii de politică monetară, în următoarele luni din 2022, urmând să mai avem încă 1-2 asemenea paşi, de 0,25%-0,5%.
De altfel, pespectivele mai puţin optimiste asupra economiei răzbat şi din raportul BNR emis cu ocazia şedintei de politică monetară de ieri. Raportul arată: "Creşterea PIB a decelerat doar uşor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depăşească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creşterea economică a fost adus însă de variaţia stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuţia consumului privat - secundară ca mărime - s-a diminuat mult faţă de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deşi s-a mărit uşor. Totodată, evoluţia exportului net a redevenit puternic contracţionistă, în condiţiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri şi servicii. Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III faţă de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Evoluţia implică totuşi o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat.
Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul şi a comerţului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populaţiei în luna iulie. În acelaşi timp, producţia industrială şi volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare şi-au amplificat contracţia în termeni anuali".
Banca Ungariei a semnalat deja că s-a oprit cu majorările de dobândă, la fel cea din Cehia, astfel încât se va menţine o vreme un decalaj apreciabil între nivelul dobânzii de politică monetară din România şi ţările din regiune.
Totuşi, petru cei ce s-au împrumutat în 2021, când dobânda de referinţă era la minime istorice, cu IRCC ajungând la 1%, faptul că din ianuarie 2023 vor avea de acoperit un IRCC de 5,7% reprezintă, în funcţie de marja aplicată de bancă, o creştere semnificativă a ratelor lunare, în multe cazuri o dublare a acestora.
Companiile care au grade mari de îndatorare sunt, la rândul lor, recunoscătoare BNR pentru că le permite să mai răsufle, menţinând un ritm scăzut de creştere a dobânzilor raportat la nivelul din Ungaria, Cehia, Polonia.
Sunt sacrificaţi însă deponenţii şi cei ce vor să economisească pentru că dobânzile la depozite au ajuns puternic real negative.
La o inflaţie de 15,3% în august, băncile oferă, în cel mai bun caz, dobânzi de 7-8%, în funcţie de scadenţă.
La titlurile de stat se obţin acum dobânzi de 7,75-8% pe an, net, deci un pic mai bine decât la bănci, unde dobânda e impozabilă, ceea ce tot echivalează cu o reducere a puterii de cumpărare a banilor economisiţi, cu 7-8% pe an, mai mult în cazul orăşenilor, unde inflaţia reală este mai mare (în mediul rural se practică autoconsumul, iar cheltuielile cu utilităţile sunt mai mici).
Interesant de remarcat, Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR, sublinia în editorialul său de miercuri, dintr-un cotidian economic, că "societatea românească înfruntă povara celui de-al şaselea ciclu inflaţionist de după decembrie 1989. O inflaţie de import, în proporţie de 80 la sută, plus o determinare internă de 20 la sută provocată de şocul trecerii dezordonate la liberalizarea preţurilor la gaze naturale şi la energie electrică".
Dincolo de ponderea exagerată acordată inflaţiei de import, să observăm că, dând vina pe aceasta, responsabilitatea autorităţilor în combaterea creşterii preţurilor din economie pe plan local se diluează foarte mult.
Să nu uităm că România are o poziţie privilegiată în regiune, cu resurse de gaz şi ţiţei, iar revenirea la preţurile reglementate în energie ar fi tăiat din timp avântul preţurilor din economie (determinat în cea mai mare parte de preţurile din energie) astfel încât să nu intrăm în spirala inflaţionistă din prezent, când reducerea cererii duce de multe ori la o creştere a preţurilor pentru a se conserva marjele de profit ale producătorilor/comercianţilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 06.10.2022, 08:56)
stagnarea economiei...ooo...e putin spus... pe indicatorii-semnal deja avem plafon si tendinte descendente.... si daca ne uitam la economia Germaniei si UE (de care suntem ATAT de legati) viitorul nu suna deloc bine.
dar e ok, BNR pompeaza cu dobanda in continuare.... nu doar eu dar si d-nul Cosea a zis-o ieri ca statul (si BNR implicit) isi canibalizeaza propria economie prin maririle succesive de dobanda...
deci, dincolo de " represiunea deponentilor" ...ceva mult mai urat e in curs de aparitie.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2022, 09:44)
"Represiunea deponentilor"?!
Cat ar trebui sa fie dobanzile de referinta, la depozite si la credite ca sa nu existe "represiune" in tara, mr. Dogaru?
Slava Domnului ca BNR-ul si SMURDul functioneaza bine in tara asta, ca restul suntem varza.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2022, 11:56)
Ia auzi ...Ma tata daca ai luat credit pe 20 ani plateste . Cai care au o bruma de bani pusi pentru vremuri tulburi trebuie sa stea sa se uite cum li se evapora banii pentru ca unii sunt "smecheri" si aiu credite pe 20 ani . Iar acum nu le pot plati . Da de le ati laut ma . Sa urlati ca nu puteti plati ? Cand ati luat credit si bunurile cumparate cresteau cu 50 la suta pe an si voi plateati aceeasi rata NU ERA NICI O PROBLEMA. Acum vin cu texte ca nu mai pot plati sau nu mai vreau . Fabulos ! Nu va plang de mila . Dimpotriva
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2022, 12:57)
inflatia se mai numeste si prima de risc fata de cash pus deoparte in fata activelor financiare ce urmeaza sa se prabuseasca.
in criza nu cumperi de cashul pastrat pentru investitii paine!!! cumperi active.
ai rabdare!!!
sau stai pe bonduri!! sau ceva ce genereaza flux de cash!
s c cret
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2022, 13:34)
Active care se prabusesc ... Dar le lasa cineva sa se prabuseasca ? Nu ...teapa si la unii si la altii...
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de antonim în data de 06.10.2022, 15:50)
Hahaha, de parcă săracii mai au acces la credit și/sau leverage după creșterea dobânzilor!?! NOT!!! :)
Întotdeauna săracii iau țeapă.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2022, 22:44)
termeni reali!
da ciclul creditului le prabuseste periodic!! odata cu el pune capac durerii de cap a consumului.
s c cret
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de antonim în data de 06.10.2022, 23:05)
Bine punctat printre rânduri!
3. Titlu
(mesaj trimis de Protaru în data de 06.10.2022, 12:03)
Cifra de afaceri in comertul cu amanuntul a crescut cu 4.5% in august '22 fata de august '21, in conditiile in care preturile sunt aproape duble fata de vara anului trecut. Asta inseamna o reducere a volumelor vandute de aproape 50%. Unde sunt cantitatile uriase nevandute? In tirurile care stau la cozi pentru a intra in Ucraina?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2022, 13:37)
nu. asta inseamna doar ca scrii ca sa te afli in treaba, fara sa ai bunul simt sa citesti comunicatul INS. acolo, in sectiunea de 'informatii suplimentare' se precizeaza ca se folosesc preturi, comparabile, adica procentele calculate sunt cele reale, deflatate.
"Indicii de volum ai cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul sunt indici de tip Laspeyres şi sunt calculaţi
în condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. Pentru exprimarea valorilor din perioada curentă în
preţurile perioadei de referinţă se utilizează indici de preţuri deflatori (indicele preţurilor de consum)."
3.2. Titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Protaru în data de 06.10.2022, 19:05)
Nu dau 2 bani pe deflatorul INS.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2022, 21:09)
sigur. tu stii mai bine
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2022, 12:14)
Toate economiile adunate in ani de zile se evaporeaza prin inflatie. Pur si simplu nu ai cum sa-ti salvezi banii. La banci dobanzi negative. Obligatiuni de stat -7,5% pe an. Transformi in euro: -10% pe an. Transformi in dolari: -8% pe an. Investesti la bursa: -20% anul asta si va fi si mai rau dupa cum zice si bnr. Piata imobiliara, scumpa, probabil in scadere. Si Bancile centrale care au creat aceasta inflatie si au incurajat indatorarea excesiva ani de zile cu dobanzi negative mai au tupeul sa vina in fata noastra cu scuze?? Pai oricine era asa de incompetent nu mai avea job demult, sau ca si firma, nu mai exista demult. De ce trebuie sa toleram asemenea criminali incompetenti care ne duc din bubble in criza , bubble, criza, bubble-criza si iar bubble -criza. Puneti dracului dobanzi real pozitive si cine nu poate plati sa moara si apoi nu mai scadeti dobanzile reale sub zero sa o luam de la inceput cu nebunia asta.
4.1. Titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Protaru în data de 06.10.2022, 13:16)
Nu sunt incompetenti, o fac deliberat, asa functioneaza capitalismul lor, ei sunt stapanii banilor dar si ai propagandei-marketing. In conditiile in care obiectivul lor declarat acum este de a suprima cererea, ar trebui sa suprime si reclamele, dar nu pot face asta pentru ca nu ar mai avea paravanul reclamelor pentru a finanta propaganda.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2022, 13:29)
Foarte bine punctat!
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.10.2022, 13:37)
Asa e ... Dar dupa cate porcarii au facut bancile centrale la comanda in ultimi 30 ani....rezultatul e tot acela. Care crapa mai tarziu...este intrebarea .
5. Titlu
(mesaj trimis de Protaru în data de 06.10.2022, 12:42)
Poti tempera inflatia prin cresterea dobanzilor cand ai un exces de cerere. Acum excesul de cerere a cam fost suprimat in buna masura. Problemele sunt pe partea ofertei, tulburari logistice, costuri de productie mari datorate preturilor energiei. O crestere a dobanzilor si mai accelerata ar determina costuri de productie si mai mari, deci preturi si mai mari, respectiv o suprimare si mai agresiva a cererii.
Revolutia energetica presupune costuri foarte mari la energie. Investitiile in energie eco-bio-green sunt fezabile si au o durata rezonabila de recuperare a investitiei doar in conditiile unor preturi ridicate la energie.
La un moment dat inflatia se va mai potoli, adica preturile vor incepe sa creasca mai lent, cand inflatia va fi mica, atunci preturile vor fi pe culmi si acolo pot ramane multa vreme.
6. fără titlu
(mesaj trimis de Soho în data de 06.10.2022, 16:05)
Sunt curios cum vor evolua pe 1-2 ani următoarele tari: Turcia inflație spre 90% dobândă 12%
Ungaria inflație 17% dobândă 15%
România inflație 15 poate 20% dobândă 6.25%