OPINII Cum bagi vergeturile în agenda publică

M-a surprins amploarea pe care a căpătat-o parcă din senin declaraţia unui influencer, recunoscut autor de recenzii pentru gadgetari, despre minore şi vergeturi.

Aplecarea pasageră a mediei asupra sa ar fi fost justificată doar de lipsa subiectelor mari în perioada estivală, dar cumva respectivele declaraţii au devenit subiecte principale de talk-show la principalele televizuni de ştiri, tema unor editoriale din presă, de parcă ar fi rivalizat ca importanţă cu războiul din Ucraina, criza din energie sau isteria preţurilor. Cum de a fost posibil aşa ceva?

Ar trebui spus mai întâi că nu influencerii sau media au creat valul respectiv. Până a ajunge tema principală pentru influencerii din online sau talk-show de seară, subiectul cu minora şi vergeturile a fost propagat pe reţelele sociale.

Tema s-a umflat precum ura faţă de Dragnea. Dintr-o dată, mulţi dintre noi am contemplat cum o droaie de prieteni din lista Facebook discutau doar despre vergeturi, Buhnici, minore, pro şi contra, cu sau fără argumente, cu sau fără motiv.

De aici subiectul a ajuns la influencerii care şi-au adus propria contribuţie stilistică apoi, având girul influencerilor, a urcat în subiectele talk-show-urilor de seară şi uite aşa, pe nesimţite, gata fandacsia din societate.

Am aflat pe pielea noastră încă o dată cât de uşor pot stabili reţelele sociale agenda media şi, implicit, agenda publică. Poate fi o coincidenţă, dar poate fi şi un experiment.

Am mai trăit o tentativă de contagiune la alegerile prezidenţiale care-i opunea pe Năstase şi Băsescu, cu celebrele sms-uri cu emigrarea în Congo, când reţelele sociale nu erau formate, dar efectul de reţea a fost generat şi în lipsa lor, apoi am avut Colectivul, Covidul, începutul războiului din Ucraina când reţelele sociale şi-au făcut iarăşi datoria.

Suntem fiinţe sociale şi una dintre principalele noastre preocupări este să ne încadrăm într-o colectivitate. Plasarea în minoritate faţă de o anumită temă nu e confortabilă, iar bombardamentul cu postări ale prietenilor sau sms-uri are darul de a genera percepţia unei păreri majoritare cu care mulţi se raliaza din instinct de conservare.

Reţeaua socială poate da o pondere mai mare unor opinii pe care vrea să le promoveze şi poate oferi expunere mai redusă celor contrare şi în acest mod se pot crea curente de opinie fără prea mare efort, doar din algoritmi.

Rămâne de văzut dacă Bufnici-saga a fost un experiment de dragul experimentului sau o repetiţie pentru ceva concret. Apropierea de conflictul din Ucraina şi faptul că românii se păstrează destul de căldicei raportându-se la acesta, spre deosebire de polonezi şi baltici, mult mai implicaţi, ar putea reprezenta o direcţie de urmat. Nu este de neglijat nici campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2024, unde generarea unui val de emoţie care să urce un candidat sau altul e îngreunată de starea economiei.

Cine vrea să îşi păstreze mintea limpede şi echilibrul emoţional intact ar face bine să utilizeze cu mai mare elan telecomanda în perioada următoare, limitându-şi în acelaşi timp interacţiunile de pe reţelele sociale.