OPINII "Panama Papers": un misterios fenomen în văzul lumii!

Primul ministru britanic, preşedintele Argentinei, Bogdan Buzăianu, UEFA, Ion Ţiriac, Lionel Messi, preşedintele Ucrainei, FIFA, primul ministru islandez, Michel Platini şi un număr infinit de persoane şi sute de bănci (500!) au ajuns indirect pe agendele întâlnirilor Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale, OCDE sau G20, cu ocazia dezvăluirilor Panama Papers.

În van protestează Republica Panama împotriva utilizării unor informaţii mediatice pentru a deforma realitatea şi a păta reputaţia ţării şi ameninţă cu măsuri dure împotriva statelor ce vor include Panama într-o listă nu doar neagră, dar şi gri!

Panama Papers este cea mai mare scurgere de informaţii din istoria presei: 107 redacţii din 76 de ţări, 370 de ziarişti, 11,5 milioane de documente, 214.000 entităţi off-shore în 21 de paradisuri fiscale.

Cu obişnuită-i morgă, unul dintre românii ce joacă în acest «film» de succes, ne-a explicat aplicând vechiul dicton strategic conform căruia «cea mai bună apărare este atacul» că a deţine firme înregistrate în paradisuri fiscale este legal, legalitate ce aruncă aspectul moral în derizoriu. Are dreptate: dacă plăteşti taxele unde realizezi venituri, ce contează unde înregistrezi firma?! Contează! Deţinătorul de firme în paradisuri fiscale sugerează o cunoscută secvenţă din seria James Bond, în care eroul, înaintea sau în cursul efectuării unei misiuni, deschide o valiză diplomat plină cu... paşapoarte! Evident, nu este obligatoriu a corespunde şi fizic profilului binecunoscutului personaj!

Contra unei sume neîndoielnic modice, Republica Panama şi suratele sale nu solicită depunderea de situaţii financiare şi cu atât mai puţin publicarea lor, sediul social poate fi o simplă căsuţă poştală virtuală, acţiunile pot fi la purtător, iar mandatari de profesie fac imposibilă identificarea beneficiarilor reali şi provenienţa sumelor...

Nimic din această realitate nu era necunoscută, preferându-se o ignorare evident benefică, chiar de către mari economii, aşa cum demonstrează legislaţia statului Delaware, care nu este o insulă minusculă în Oceanul Pacific, după cum nici Elveţia nu este cunoscută doar pentru Federer şi Longines....

Publicarea informaţiilor forţează însă adoptarea unei atitudini şi, de aici, adaptarea agendelor forumurilor mondiale şi regionale.

Pe listele dezvăluite presei, apar şi români, mai mult sau mai puţin cunoscuţi sau discreţi. Ceea ce pare însă îmbucurător, România nu este printre cele 21 de «paradisuri»! Oare ?!

Întrebaţi zecile de mii de bucureşteni ce trec zilnic prin Piaţa Universităţii despre numele statuilor aliniate între strada Academiei şi Bulevard: puţini vor putea nominaliza mai mult decât pe Mihai Viteazul! Procentul se inversează dacă întrebaţi în ce oraş este situat Turnul Eiffel!

Similar, autorităţile şi presa sunt sau doar par bulversate de scandalul global denumit «Panama Papers», care, incluzând şi un număr nedefinit dar impresionant de persoane cu ADN politic şi daco-getic par mai degrabă preocupate de Cameron şi Panama, ignorând «panamaua» (termenul a devenit substantiv comun de la eşecul construirii Canalului Panama de către Ferdinand de Lesseps) de lângă noi.

«Facilităţile paradisiace» indigene încep a se contura atunci când în calitatea, suverană din punctul de vedere al alegerilor, dar umilă în rest, de cetăţean locuitor al unei localităţi, fie ea şi Capitală, eşti interesat de un raport anual sau intermediar al execuţiei bugetului primăriei sau Consiliului Judeţean, sau eşti interesat în calitate de alegător cu regularitate decepţionat de raportul financiar al unui partid, de sursa veniturilor sale şi destinaţia cheltuielilor, sau te interesează raportul financiar al unei mari bănci româneşti deţinută integral de stat...

Toate aceste instituţii şi organizaţii ar trebui obligate şi verificate să publice date privind activitatea şi situaţia financiară similar firmelor cotate la bursă, fiind de un interes infinit mai larg decât orice entitate economică.

Dacă totuşi aceste date cu indiscutabil caracter şi impact public există pe internet în integralitatea lor, îmi asum vină de a le fi căutat superficial şi îmi cer anticipat scuze. Dar dacă nu ?