OPINII  Perspectivele economiei româneşti în 2016

România s-a remarcat drept una dintre cele mai performante economii din Uniunea Europeană în 2015. Ritmul de creştere din trimestrul al treilea plasează economia românească pe locul al doilea în UE, după Cehia, şi ne aşteptăm la un avans al PIB de aproape 4% pentru întregul an 2015. Totodată, prognozăm o accelerare în 2016, datorită expansiunii consumului, a investiţiilor, susţinute de absorbţia îmbunătăţită a fondurilor europene, şi a dobânzilor, aflate la minime istorice. Consumul intern a crescut puternic în 2015 (cu un ritm de aproape 5%) şi ar trebui să accelereze anul acesta pe fondul reducerii TVA şi măririi salariilor în sectorul public. Ca urmare, rata de creştere economică ar putea depăşi nivelul de 5% în 2016.

Fundamentele macroeconomice sunt, de asemenea, pozitive - datoria publică se situează sub 40% din PIB, deficitul bugetar a fost ţinut sub control în ultimii ani, deficitul de cont curent a coborât sub 1% din PIB, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, iar inflaţia este la minime istorice. Cu alte cuvinte, România este într-o formă bună după încheierea programului cu Fondul Monetar Internaţional.

Ritmul ridicat de creştere economică, alături de fundamentele solide şi de perspectivele pozitive, ar trebui să aibă ca rezultat îmbunătăţirea fluxului de investiţii străine directe, care ar putea fi impulsionat şi de tendinţa de relocare a capacităţilor de producţie din Europa de Vest. Mai mult, atractivitatea României pentru investitorii străini ar trebui să fie alimentată de măsurile de relaxare fiscală, precum reducerea TVA de la 24% la 20% începând de anul acesta, urmată de scăderea la 19% de anul viitor, reducerea taxei pe veniturile din dividende de la 16% la 5% şi eliminarea taxei pe construcţiile speciale din 2017.

Anul acesta va fi marcat de două campanii electorale care, în mod obişnuit, generează volatilitate şi pot afecta deciziile investitorilor pe termen scurt, dar sperăm ca acestea să nu interfereze cu agenda reformatoare asumată de noul guvern, care este determinantă pentru continuarea fluxului puternic de investiţii străine directe şi de portofoliu.

De asemenea, este foarte important ca lupta anticorupţie să continue, în condiţiile în care aceasta ar trebui să conducă la îmbunătăţirea guvernanţei corporative şi la creşterea eficienţei instituţiilor statului, care sunt coloana vertebrală a activităţii economice.

Sectoarele în care vedem potenţial de creştere sunt energie, transporturi, IT, bănci, construcţii, agricultură şi sănătate. IT-ul şi agricultura, de exemplu, au o pondere tot mai importantă în Produsul Intern Brut - IT-ul reprezintă 6% din PIB, dar în opinia noastră are potenţial să atingă cel puţin 10% în următorii ani datorită infrastructurii solide, costurilor reduse şi forţei de muncă bine pregătite. De asemenea, potenţialul uriaş al agriculturii încă aşteaptă să fie valorificat, cea mai mare oportunitate pentru jucătorii mari din acest domeniu fiind, în continuare, absorbţia fondurilor europene.

Piaţa locală de capital are, la rândul său, un potenţial de creştere semnificativ, iar acest lucru a fost vizibil anul trecut, când s-a situat printre cele trei pieţe de frontieră care au avut o performanţă pozitivă în 2015. Considerăm că noul guvern ar trebui să profite de acest moment prielnic şi să continue reformele structurale, prin implementarea standardelor adecvate de guvernanţă corporativă, care ar avea ca rezultat creşterea profitabilităţii şi eficienţei companiilor de stat, prin respectarea calendarului de liberalizare a preţurilor gazelor şi energiei electrice, precum şi prin listarea de companii pe piaţa de capital.

Ofertele publice iniţiale reprezintă un motor important de dezvoltare pentru piaţa de capital, care în acest moment se situează la doar 14% din PIB, unul dintre cele mai reduse niveluri din regiune (în Polonia 64% din PIB, în Ungaria 55%, în Austria 26% şi în Cehia 22%). Listarea unor noi companii nu doar ar conduce la creşterea lichidităţii şi la atragerea de noi investitori, dar ar asigura şi o expunere mai mare a fondurilor de pensii pe piaţa locală (pot investi până la 35% din active pe piaţa de capital). De asemenea, ar ajuta la continuarea creşterii sectorului fondurilor mutuale. Doar noi listări ar putea sprijini trecerea bursei locale de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă.

Un important punct de atracţie pentru investitori este reprezentat de faptul că societăţile listate la bursa locală sunt subevaluate. Totuşi, având în vedere creşterea economică puternică şi perspectivele pozitive, diferenţialul dintre valoarea percepută şi fundamente va începe să se restrângă. Aşadar, considerăm că acum este momentul potrivit pentru a cumpăra acţiuni româneşti.