OPINII "Referendumul retoric", legal dar inaplicabil

Referendumul pentru Legea Capitalei, care va avea loc în luna iunie, a stârnit confuzie în rândul cetăţenilor cu drept de vot din Bucureşti. Cele şapte întrebări, în special felul cum au fost formulate, stârnesc nedumerire. Tocmai de aceea peste 50 de ONG-uri au cerut Consiliului General al Municipiului Bucureşti, într-o scrisoare deschisă, amânarea referendumului la o dată care să permită organizarea de consultări publice. În textul scrisorii se susţine că întrebările propuse sunt formulate tendenţios, confuz şi retoric.

Prevederile din Legea Referendumului sunt suficient de clare. În Capitolul III la articolul 14 se precizează următoarele: "(1) Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean. (2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective". Este clar că nu există o limită în ceea ce priveşte numărul de întrebări la care trebuie răspuns afirmativ sau negativ. Dacă legea e clară, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre setul de întrebări conceput şi adoptat de consilierii locali. Cetăţenii vor trebui să se pronunţe cu da sau nu la următoarele întrebări: "1.Sunteţi mulţumiţi de modul în care s-a dezvoltat Capitala?; 2. Vă doriţi o Capitală cu şase sectoare şi o singură administraţie?; 3. Vă doriţi o Capitală cu şase sectoare şi şapte administraţii?; 4. Sunteţi mulţumit de curăţenia în Bucureşti?; 5. Vă doriţi o arhitectură unitară pentru Bucureşti?; 6. Sunteţi de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului din administraţia Bucureştiului?; 7. Sunteţi de acord ca Bucureştiul să fie condus de primarul general alături de Consiliul General al Municipiului Bucureşti?". La acest set de întrebări este nevoie şi de o traducere de subsol pentru ca oamenii să fie pe deplin edificaţi.

Practic, pe 19 iunie, bucureştenii se vor pronunţa dacă sunt de acord sau nu cu dis-pariţia funcţiilor de primar de sector aleşi de cetăţeni şi a consiliilor locale de sector.

Efectul principal al unui "da" majoritar va fi că bugetele cumulate ale sectoarelor - 1 miliard de euro în 2010 - vor trece la bugetul Municipiului care se apropie şi el de 1 miliard de euro, iar puterea în Bucureşti se va concentra în mâna unui om - primarul general - şi a unui singur consiliu - cel al Muncipiului Bucureşti (CGMB). În locul sectoarelor ar urma să fie organizate mai multe departamente care doar să administreze poli-ticile stabilite la nivelul Primăriei Generale. Din păcate, esenţa problemei este diluată de celelalte întrebări care cu greu vor putea produce un efect. Există multiple necunoscute, una dintre ele este următoarea: ce se va întâmpla dacă majoritatea participanţilor la referendum vor spune că nu sunt de acord cu modul în care s-a dezvoltat Capitala? Greu de răspuns, la fel şi în cazul arhitecturii unitare. Se vorbeşte mult de rolul consultativ al referendumului, dar mult mai ieftin ar fi fost un sondaj de opinie.

Reacţiile politicienilor adâncesc şi mai mult confuzia. Unul dintre iniţiatorii campaniei "Apără Bucureştiul", primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, consideră că modul în care au fost construite întrebările duce în derizoriu acest referendum: "Cele şapte (!) întrebări de tipul < Nu-i aşa că-i mai bine să fim sănătoşi şi bogaţi, decât bolnavi şi săraci? >, la care cetăţenii sunt chemaţi să răspundă, au două scopuri: să arunce în derizoriu ideea de referendum şi să ascundă adevărata intenţie din spatele aşa-numitei Legi a Capitalei, anume punerea întregii resurse financiare locale a bucureştenilor (2,5 miliarde de euro/an) la dispoziţia Consiliului General, controlat de actuala putere. Orice alt comentariu pe marginea acestor întrebări în care se amestecă imbecilitatea şi ticăloşia este de prisos". Specific pentru felul în care se face politică la noi, Elena Udrea vede lucrurile dintr-un unghi diametral opus : "După ce timp de aproape trei luni au ţipat că PDL Bucureşti nu doreşte referendum, acum când acesta a fost convocat, când noi am arătat că nu ne temem să venim în faţa bucureştenilor, USL ameninţă că-şi ia jucăriile şi pleacă acasă. Suntem decişi să mergem până la capăt cu referendumul. Să-i întrebăm pe bucureşteni asupra mai multor probleme punctuale cu care se confruntă şi care-şi pot găsi rezolvare în perioada următoare, dacă se produce o schimbare administrativă semnificativă".

Conform sociologilor, prezenţa la vot va fi una foarte redusă, la acest lucru contribuind mai mulţi factori, dar în principal faptul că oamenii nu înţeleg foarte clar în legătură cu ce trebuie să se pronunţe.