A apărut noul indice care va reprezenta referinţa pentru dobânzile la credite în România şi- stupoare!- IRCC este cu aproape un punct procentual sub vechiul ROBOR: 2,36% IRCC faţă de 3,17% ROBOR la 3 luni, pentru ultimul trimestru al anului trecut. Am vrut să văd cum răspund oficialii BNR acuzelor că au tolerat manipularea ROBOR de către băncile comerciale în condiţiile în care, iată, noul indice este sensibil sub vechiul ROBOR. Asta după ce în mod repetat instituţia dăduse asigurări că modul de calcul al ROBOR este ok, că asta e piaţa şi nu ai ce să-i faci. Şi, cum mă aşteptam, au găsit ţapul ispăşitor cel mai convenabil - inflaţia.
"Atât timp cât am avut în România inflaţie negativă ROBOR-ul a stat cuminte, sub 1%. Erau realităţi în jur de 0,50%-0,60%, până în septembrie 2017 când inflaţia a crescut datorită intervenţiei autorităţilor de reglementare la energie termică, la energie electrică, la gaze naturale, plus creşterea preţului combustibilului pe plan internaţional. Şi toate acestea au făcut inflaţie în România. Inflaţia a urcat ROBOR-ul şi a ieşit scandal în piaţă", a declarat joi Adrian Vasilescu, eternul consultant de la BNR.
Cu alte cuvinte, nu băncile au manipulat ROBOR-ul, ci ele doar au replicat inflaţia în calcul acestuia. Numai că inflaţia şi-a făcut loc cu coatele doar în calculul ROBOR în vreme ce în bucătăria IRCC (indicele de referintă pentru creditele consumatorilor) acesta a bătut timid la uşă şi nu a protestat când a fost rugat să mai aştepte puţin pe hol. Câtă vreme băncile aveau de introdus inflaţia în dobânzile la creditele la care se împrumutau efectiv se dovedeau cât se poate de rezervate, dar când aveau de băgat inflaţia în dobânzile indicative (la care nici nu prea se făceau tranzacţii) destinate calcului ROBOR folosit pentru creditele clienţilor erau cât se poate de expansive. Poate că în sfârşit a căpătat şi Consiliul Concurenţei mai mult combustibil pentru o nouă anchetă privind manipularea ROBOR după ce o primă astfel de tentativă s-a încheiat în mod fericit pentru bănci.
Să mai remarcăm ceva. La nivelul de 2,36% indicele IRCC este mult mai apropiat de nivelul dobânzilor la termen decât era ROBOR. Că tot se întreba lumea cum se face că băncile remunerează atât de prost depozitele clienţilor dar sunt dispuse să ofere sume foarte generoase când se împrumută întrele ele, onor ROBOR. Ei bine, de asta erau generoase, pentru că ROBOR-ul era mai mult o făcătură. Dacă ai aşteptări mari privind inflaţia atunci plăteşti mai bine şi la depozite, nu te repezi să suprataxezi doar pe partea de credite.
Deşi reprezentanţii BNR s-au grăbit să dea asigurări că doar noile credite vor beneficia de referinţă IRCC este de aşteptat ca cel puţin creditele Prima Casă să aibe parte de acest ajutor (mare parte din creditele de consum au dobânzi fixe) cum de altfel a subliniat şi Ministerul Finanţelor. Dacă nu se poate altfel, printr-un proiect legislativ trecut repede prin Parlament. Şi cine l-ar mai ataca la CCR în an electoral?
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2019, 02:43)
autorul este total pe dinafara, nu ia in calcul excesul de lichiditate din piata din ultimii ani, dar vor veni si momente in care lipsa lichiditatii va trage mult in sus indicele folosit ca fererinta
1.1. si anonimii mai uita (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 06.05.2019, 09:19)
Nenea ROBOR a fost pus in miscare si de modificarea Normei BNR nr. 5/2013 in toamna lui 2017 cu obligatii noi pentru institutiile de credit incepand cu 1 ianuarie 2018. Adica, pentru anonimi, s-a cules cat mai multa lichiditate din piata. S-a accelerat procesul "inflationist" care l-a facut "mare" pe nenea ROBOR.
Sa nu uiti Darie, mai sunt si ceva needucati financiar care au mai pus si burta pe carte...
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2019, 22:04)
dobanzile din piata financiara sunt correlate cu inflatia, habar n-ai dar insisti
2. ar fi utile niste cunostinte de baza
(mesaj trimis de ovim în data de 06.05.2019, 12:06)
IRCC e, de fapt, tot ROBOR, doar ca pe alta scadenta. Tranzactiile fiind pe terment scurt, IRCC reflecta practic evolutia ROBOR overnight, in timp ce la credite e luat ROBOR la 3, respectiv 6 luni. Pe orice piata normala, in vremuri linistite, dobanda pe termen scurt e mai mica decat aia pe termen lung. Stupoare la aflarea unui asemenea lucru e doar pentru cei care n-au nicio legatura cu domeniul. Altfel, era evident pentru orice student la stiinte economice ca IRCC va fi mai mic decat ROBOR la 3 luni.
Cand insa ne apropiem de o criza ajungem la un inverted yield curve si taman atunci vor creste si dobanzile la credite. Si atunci va urla lumea, tot cu stupoare, ca bancile rele cresc dobanzile taman cand e mai nasol. Dar, din nou, asta e evident si previzibil pentru orice cunoscator cat de cat al mecanismelor economice.
2.1. Chiar asa, putina informare nu strica chiar si pen (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2019, 13:28)
BNR a publicat pentru data de azi 06.05.2019 dupa cum urmeaza:
ROBOR o/n = 2.73
IRCC = 2.36
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2019, 22:06)
de acord
2.3. se pare ca trebuie mai multa informare (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de ovim în data de 07.05.2019, 09:31)
IRCC e pentru perioada T4 2018, nu are treaba cu ROBOR din 06.05.2019.
2.4. matematica de baza (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de ovim în data de 07.05.2019, 09:36)
Avand in vedere ca atat ROBOR, cat si ROBID, sunt peste 2,44% in 06.05.2019, e evident ca media tranzactiilor, adica IRCC, nu are cum sa fie 2,36%, nu? :)