OPINII Şomerii noi au credite vechi

Creşterea bruscă a numărului de locuri de muncă pierdute în economie şi intenţiile companiilor de a muta o parte dintre salariaţi în munca la domiciliu pe termen lung reprezintă un semnal prost pentru bănci.

Am aflat în aceste zile că peste 875.000 de persoane şi-au pierdut locul de muncă în urma pandemiei, mai mult de jumătate dintre acestea fiiind raportate drept şomeri în intervalul 1 iunie-15 iulie, odată cu eliminarea ajutorului statului la plata şomajului tehnic. Iar la sfârşitul lunii aprilie aflam că peste 270.000 de români depuseseră o cerere pentru amânarea plăţii ratelor la bănci până la finalul acestui an. În mod cert, o parte dintre aceste persoane se regăsesc în lista cu angajaţii disponibilizaţi pentru că nu e nimeni dispus să plătească în plus (amânarea ratelor nu înseamnă ştergerea datoriilor, ci includerea ratelor restante în noile rate) dacă nu îşi simte situaţia financiară în pericol pe termen scurt şi mediu. Ei bine, e greu de crezut că în condiţiile în care economia gâfâie cei care îşi pierd joburile acum pot să le recupereze repede, în decurs de câteva luni până redevin scadente ratele la bănci. Iar băncile se vor confrunta cu o problemă mare în 2021 pentru că datoriile unor clienţi fără loc de muncă vor trebui provizionate. Sigur, se mai pot face artificii din partea BNR dacă situaţia o cere din perspectiva cerinţelor de raportare, dar gunoiul nu poate fi ascuns sub preş, iar perspectiva dividendelor la băncile listate la bursă e una dureroasă pentru micii acţionari.

Iar veştile proaste nu se opresc aici. Tot mai multe spaţii de birouri se golesc în această perioadă pentru că multe firme au descoperit avantajele muncii la domiciliu. Oamenii pot fi mai motivaţi dacă lucrează de acasă, au un tonus mai bun (aglomeraţia din trafic ne strică zilnic cheful), sunt mai ieftini (îşi plătesc singuri utilităţile şi pot accepta chiar reduceri de salarii şi bonusuri de vreme ce sunt lăsăţi să lucreze de acasă). Numai că achiziţiile de spaţii de birouri se făcuseră de multe ori pe credit, iar de aici apare încă o problemă la orizont pentru băncile care finanţaseră construcţia sau achiziţia lor. Ca să nu mai pomenim de problemele cu creditele firmelor intrate în insolvenţă/faliment (mulţi şomeri chiar de aici provin).

În concluzie, 2021 nu va fi un an al băncilor la BVB şi e bine să va reduceţi din vreme expunerile pentru a nu avea suprize în a doua parte a anului când vor începe să apară raportările financiare mai sensibile. Partea bună este că având în faţă perspectiva deteriorării capitalului, băncile ar putea deveni mai generoase cu capitalul atras de la deponenţi, iar dobânzile la termen ar putea urca mai convingător. Mai ales dacă programul Fidelis se permanentizează. Titlurile de stat cu dobânzi de 4-4,5% listate la bursă (deci fără pericolul că renunţarea la investiţie înainte de scadenţă duce la pierderea completă a dobânzilor) sunt o ameninţare pentru menţinerea în bănci a depozitelor la termen în lei, iar băncile vor începe probabil în perioada următoare un şir de promoţii pentru economisire pentru a contracara migraţia.