"Opţiunea României de aderare la Asian Infrastructure Investment Bank - în curs de analiză"

Reporter: Va fi România membru al Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB)?

Doru Costea: Din informaţiile noastre, opţiunea este în curs de analizare. Este important de reţinut că statutul AIIB prevede caracterul deschis al instituţiei, astfel că şi România poate deveni un membru al băncii când vom considera că această decizie corespunde intereselor noastre.

Reporter: Autorităţile noastre declară că vor creşte investiţiile chineze în România, în următorii ani. Până acum, însă, nu s-a concretizat aproape nimic, proiectele fiind amânate sau chiar anulate. Care sunt cauzele acestei lentori a dezvoltării investiţiilor chineze în ţara noastră, în condiţiile în care România are o tradiţie în cooperarea cu Republica Populară Chineză?

Doru Costea: În ultimii 2-3 ani, cooperarea româno-chineză a intrat într-o etapă nouă, ale cărei trăsături pot fi sintetizate în: intensificarea fără precedent a dialogului la nivel înalt - apreciere susţinută de patru întâlniri ale şefilor guvernelor român şi chinez într-un interval de aproximativ 18 luni, cel puţin 20 de momente ale dialogului la nivel ministerial şi numeroase contacte la nivel executiv. Numai în primul semestru din acest an au avut loc şapte vizite, în ambele sensuri, ale coordonatorilor unor sectoare economice - economie, mediu, afaceri sociale, învăţământ, turism. Convorbirile s-au concentrat pe acţiuni concrete în domeniile respective şi au condus, printre altele, la impulsionarea negocierilor pentru finalizarea şi semnarea unor documente care sprijină exporturile agro-alimentare româneşti pe piaţa chineză sau trasează cooperarea viitoare în alte domenii de interes. Am demarat, de asemenea, procedurile de redeschidere a Biroului de promovare a turismului la Beijing.

Proiectele de investiţii la care vă referiţi vizează, în ansamblu, obiective complexe, de dimensiuni şi valori ridicate. Este firească dorinţa de a vedea cât mai curând concretizarea acestora, însă trebuie să fim realişti şi să acceptăm că un proiect de câteva sute de milioane de euro implică numeroase aspecte care trebuie convenite, cum sunt modalitatea şi condiţiile de finanţare, gestionarea impactului asupra mediului, eficienţa investiţiei, selectarea companiilor care vor contribui la realizarea proiectului, ca să numesc doar câteva. În context, este de reţinut şi categoria investiţiilor avute în vedere: capitalul chinez se regăseşte în Europa în principal ca urmare a implicării sale în operaţiuni de achiziţii şi comasări (M&A). Proiectele noastre sunt din categoria de investiţii "green field" sau "brown field"; în consecinţă, între cele două părţi se desfăşoară şi un proces de "învăţare" reciprocă a regulilor şi procedurilor care trebuie respectate în aceste cazuri.

Reporter: Cum este văzută România în China în actualul context global, în condiţiile în care este cunoscut faptul că România este partener al SUA, iar China - un prieten al Federaţiei Ruse?

Doru Costea: Relaţiile româno-chineze urmează o logică diferită de abordarea contrastivă, sau dihotomică, pe care o sugerează întrebarea... România este percepută în China drept partener de încredere în plan bilateral şi un Stat Membru al Uniunii Europene, care are un rol semnificativ pentru ansamblul relaţiilor chino-europene. În plus, recent, la sfârşitul lunii iunie 2015, a avut loc al XVII-lea summit UE-China, care s-a încheiat cu rezultate deosebit de importante pentru concretizarea Agendei 2020 de cooperare strategică dintre cele două părţi, iar în septembrie 2015 este programată prima vizită oficială de stat a Preşedintelui chinez în SUA.

Reporter: Care sunt cele mai importante proiecte investiţionale din România în care intenţionează chinezii să se implice?

Doru Costea: Modernizarea grupului termoenergetic Rovinari, Grupurile 3 şi 4 de la Centrala nucleară de la Cernavodă, hidrocentrala prin pompare de la Tarniţa sunt proiecte semnificative pentru ceea ce afirmam anterior, cel puţin prin prisma dimensiunii investiţiilor, a căror limită minimă este de aproape 1 miliard euro.

Reporter: De ce anume au nevoie companiile chineze pentru a dezvolta mari proiecte în România? Concret, ce trebuie să facă România pentru a absorbi capitalul chinez disponibil pentru regiunea noastră?

Doru Costea: Orice cooperare investiţională trebuie să îndeplinească anumite condiţii elementare, pe care le ştim cu toţii: proiectele trebuie să fie de interes pentru ambele părţi; atât propunerea beneficiarului, cât şi oferta investitorului trebuie să fie clare şi convingătoare, iar avantajul să fie reciproc. Revederea parcursului pe care au evoluat discuţiile româno-chineze pe subiectul cooperării în investiţii arată că mesajele noastre s-au concentrat, în perioada despre care am vorbit pe un număr limitat de proiecte, dar care prezintă un interes aparte pentru noi; reacţiile partenerilor chinezi au demonstrat, la rândul lor, că propunerile noastre au fost atrăgătoare. În continuare, ambele părţi trebuie să acţioneze în baza a ceea ce poate fi sintetizat în "Cei Patru C": constanţă; consistenţă; coerenţă; creativitate".

Reporter: Care este stadiul liniei aeriene directe Bucureşti - Beijing?

Doru Costea: Documentele relevante sunt semnate, termenii de operare sunt conveniţi... Mai sunt anumiţi paşi de stabilit.

Reporter: Care sunt domeniile de interes pentru partea chineză? Care sunt cele mai importante investiţii chineze din România şi la ce valoare se ridică?

Doru Costea: După cum am arătat mai sus, cooperarea investiţională de succes este posibilă când părţile implicate constată că există interese comune, care să justifice alocarea resurselor necesare. Dialogul româno-chinez a identificat domenii cum sunt energia, atât convenţională, cât şi neconvenţională; infrastructura, care are perspective mai clare odată adoptat "master-plan"-ul în materie; IT şi altele.

Este, repet, o etapă nouă în cooperarea investiţională: investiţiile chinezeşti din România sunt în prezent de cel mult o jumătate de miliard de dolari, ori acum discutăm de proiecte din care numai cel de la Rovinari este de aproape un miliard de dolari, deci vorbim despre un nivel superior al cooperării bilaterale.