Organizaţiile cer autorităţilor să publice rapoartele despre neregulile alegerilor

Guvernul a adoptat astăzi o ordonanţă de urgenţă pentru reluarea alegerilor prezidenţiale din 2025, care include reglementări procedurale esenţiale. Printre măsurile adoptate, una dintre cele mai controversate vizează marcarea materialelor politice, criticată pentru potenţialul său impact asupra libertăţii de exprimare.

Mai multe organizaţii, inclusiv Expert Forum, ApTI, ActiveWatch şi altele, au semnalat într-o scrisoare faptul că autorităţile responsabile cu organizarea alegerilor nu au publicat rapoarte privind neregulile semnalate şi cauzele acestora. Preşedintele Autorităţii Electorale, dl. Greblă, a declarat că alegerile au fost organizate impecabil, ignorând însă problemele fundamentale, cum ar fi anularea alegerilor din cauza eşecurilor în controlul finanţării electorale. Lipsa unei analize adecvate face dificilă evaluarea măsurilor propuse de Guvern pentru rezolvarea problemelor.

"Având în vedere că încrederea publică în procesul electoral a scăzut îngrijorător de mult şi contextul social este încă inflamat după anularea alegerilor prezidenţiale precedente, organizaţiile semnatare subliniază importanţa discutării publice a tuturor aspectelor critice legate de reglementarea noilor alegeri. Autorităţile publice trebuie să identifice şi să îşi asume erorile făcute în primul tur şi să propună un cadru legal clar şi previzibil care sa permită o dezbatere electorală reală şi echitabilă în mediul online, oferind condiţii egale tuturor candidaţilor - şi nu o limitare suplimentară şi excesivă a comunicării politice. Aceasta nu este o sarcină uşoară mai ales în contextul mediului digital - de aceea este importantă transparenţa şi explicarea principiilor şi a procesului propus.

În special:

1.Considerăm inacceptabil ca Guvernul să adopte un astfel de act normativ fără o dezbatere publică reală şi fără o analiză care să plece de la acele aspecte care au afectat primul tur de scrutin anulat.

2.La o prima lectură rapidă pe textul scurs de presa, sunt multe aspecte din proiectul propus care pot afecta drepturi fundamentale cum ar fi libertatea de exprimare, sau care intra în conflict direct cu acte normative deja existente - Regulamentul DSA sau Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

• De exemplu, art. 15, în forma apărută în mass-media, pare a reglementa inclusiv o postare personală pe o reţea socială, făcută de o persoană privată, sau o poza personală cu candidatul favorit. Nu este clar din formularea acestui articol că reglementările s-ar referi exclusiv la materiale publicate de către un actor politic sau în numele acestuia, aşa cum prevede Regulamentul european privind publicitatea politică. Legislaţia privind campania online este deja complexă şi restrictivă pe alocuri. Este crucial ca reglementarea comunicării în timpul campaniei electorale să nu aducă atingere libertăţii de exprimare a cetăţenilor obişnuiţi care se exprima pe reţelele sociale. O definiţie atât de largă a publicităţii politice în art. 15 reprezintă o ameninţare la adresa libertăţii de exprimare deoarece impune norme restrictive privind conţinutul care nu ar trebui să intre în sfera publicităţii politice. De aceea, acest articol trebuie modificat. În plus, OUG introduce reglementări privind publicitatea politică care intră în contradicţie cu legislaţia privind finanţarea campaniei electorale şi cu cea privind organizarea alegerilor, ceea ce creează şi mai multă confuzie.

• De asemenea art. 16 (7) din text, care prevede amenzi substanţiale pentru marile platforme, pare a ignora că reglementarea acestora se face - conform Regulamentului UE DSA, citat chiar în text - direct de către Comisia Europeană, iar instituţiile româneşti nu pot da amenzi unor entităţi juridice care nu sunt înregistrate în România.

• În acelaşi timp, alte aspecte fundamentale legate de transparenţa finanţării politice şi electorale rămân nerezolvate: tipurile de materiale permise în timpul campaniei, bugetele masive din subvenţii, transparenţa şi verificarea reală a cheltuielilor din campanie, publicarea unor rapoarte de finanţare intermediare, etc. " - se arată în documentul citat.

Organizaţiile semnatare îşi exprimă regretul faţă de metodele opace ale Guvernului şi semnalează că, într-un context în care încrederea cetăţenilor în partidele tradiţionale şi instituţiile statului a scăzut semnificativ, procesul de luare a deciziilor ar trebui să fie transparent şi deschis. Fără o dezbatere publică reală, autorităţile riscă să adopte un act normativ care poate restricţiona dezbaterea şi opiniile politice legitime în societate.

Proiectul nu a fost supus dezbaterii publice şi nu a fost discutat de Consiliul Economic şi Social, deşi legislaţia prevede obligativitatea acestor etape înainte de iniţierea procedurilor instituţionale.