ORSE: Patru direcţii majore de acţiune pentru combaterea sărăciei energetice în România

Sărăcia energetică este un fenomen complex, care are cauze multiple. Pentru tratarea acestuia, nu există o singură soluţie sau un singur actor care poate să propună soluţii, ci este nevoie de cooperarea susţinută între toţi actorii relevanţi în domeniu, conform unui comunicat remis redacţiei. De aceea, Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a organizat săptămâna trecută, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, cea mai amplă consultare a specialiştilor din rândul societăţii civile şi din piaţa de energie pentru evaluarea politicilor de combatere a sărăciei energetice din ţară, pe patru direcţii principale de acţiune: eficienţă energetică, soluţii financiare şi non-financiare, măsuri de piaţă, noi instrumente europene.

Potrivit sursei citate, la dezbaterea "Agenda energie şi societate 2023", au participat experţi din domenii relevante în gestionarea sărăciei energetice, precum: politici energetice şi climatice, economie şi fiscalitate, producţia de energie (electricitate, petrol & gaze), dezvoltarea energiei regenerabile, locuinţe şi oraşe durabile, eficienţa energetică în clădiri, programe de mediu şi tranziţia verde.

"Nivelul prea ridicat al facturii este doar unul dintre indicatorii sărăciei energetice, care în 2020 afecta peste 35 de milioane de cetăţeni europeni. Estimăm că această cifră este în creştere. Dificultatea de a încălzi locuinţa, nivelul eficienţei energetice a locuinţei sau costul combustibilului contribuie la profilul acestui fenomen şi ne arată că elemente de politică socială, de politică energetică, de politică fiscală se întrepătrund în descrierea şi soluţionarea sărăciei energetice. De aceea, abordarea Comisiei Europene pe tema sărăciei energetice este una cuprinzătoare. Criterii privind sărăcia energetică au fost incluse în tot mai multe dintre politicile noastre", a declarat, în deschiderea evenimentului, doamna Mara Roman-Bănescu, Şefa adjunctă a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Totodată, orice discuţie despre sărăcia energetică trebuie să includă şi contextul schimbărilor climatice şi al tranziţiei juste. De asemenea, un element important este implementarea legislaţiei europene şi a angajamentelor asumate de statele membre, precum şi folosirea la maximum a fondurilor europene în toate domeniile relevante pentru combaterea sărăciei energetice.

"Conceptul de sărăcie energetică a evoluat de la o problematică asociată în principal sărăciei ca fenomen social la mai multe tipologii. Vorbim, de exemplu, despre sărăcie energetică de iarnă, sărăcie energetică de vară, concepte cuprinse în Legea consumatorului vulnerabil pe care o avem astăzi. Şi realizăm că este o temă tot mai transdisciplinară, aşadar oricât am vrea să ne izolăm în propriile noastre domenii, nu mai putem să o facem, pentru că depindem unii de ceilalţi în rezolvarea acestei probleme. Înţelegem că nu există o singură soluţie, ori un singur actor care poate să propună soluţii, ci că este nevoie de cooperare. De aceea, obiectivul nostru este să ne gândim împreună cum putem produce schimbare pe subiectul acesta, care sunt actorii relevanţi, paşii necesari şi modelele prin care putem cu adevărat să avem o voce susţinută", a declarat doamna Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei şi coordonatoarea ORSE.

Obiectivul general al procesului de consultare a fost conturarea unei agende de elaborare a politicilor în domeniul sărăciei energetice în perioada 2023-2024, iar obiectivele specifice au fost să se identifice:

• iniţiativele de interes aflate în proces de implementare şi la care poate contribui cu expertiză şi societatea civilă

• actorii relevanţi din societatea civilă şi oportunităţile de sinergie între aceştia

• temele principale în raport cu sărăcia energetică.

Discuţiile între experţi au fost organizate în jurul a patru centre tematice:

1. Eficienţa energetică în clădiri: Calitatea locuinţelor şi a dotărilor din locuinţe este considerată un element care contribuie la bunăstarea energetică. Locuinţe construite şi renovate ineficient, utilizarea necorespunzătoare a dotărilor din locuinţă, dar şi ineficienţa lor, uzura lor tehnologică pot fi cauza unui consum energetic ridicat, ce conduce la facturi nejustificat de mari în raport cu necesarul, vulnerabilizând gospodăriile. Măsurile şi programele care să aibă în vedere eficientizarea locuinţelor, îmbunătăţirea comportamentului de consum şi a dotărilor din locuinţe sunt necesare.

• Experţii prezenţi au analizat aspecte precum: identificarea celor mai importanţi actori instituţionali care vizează asemenea măsuri; maparea principalelor acţiuni care merită să fie avute în vedere, în special a celor aflate în derulare în perioada următoare; măsura şi modul în care pot fi îmbunătăţite.

2. Ajutoare sociale şi alte oportunităţi non-financiare: Ajutoarele sociale sunt un instrument important în reducerea sărăciei energetice, în special în calitate de măsuri tranzitorii. Aceasta înseamnă că ele trebuie să aibă efectul de a ameliora situaţia persoanelor vulnerabile. În general, sistemul social din ţara noastră este caracterizat ca fiind unul rigid şi limitat, în care beneficiarii sunt puţini, se confruntă cu un grad ridicat de excludere şi cu piedici birocratice importante în procesul de solicitare a ajutoarelor, iar ajutoarele nu produc efectul de scoatere a beneficiarilor din starea de vulnerabilitate. Mai mult, măsurile de piaţă implementate în principal prin plafonare-compensare au o nuanţă puternică de ajutor social, fiind limitate în capacitatea lor de a genera schimbare prin mecanisme de piaţă.

• Subiectele de discuţie la această temă au vizat, printre altele: limitările resimţite în modul în care sărăcia energetică este abordată prin actele în vigoare şi ce anume ar putea fi schimbat; cele mai eficiente măsuri în abordarea sărăciei energetice (ajutoare sociale, non-financiare, de piaţă); actorii necesari în procesul de luare a deciziilor.

3. Piaţa de energie: În viziunea europeană, piaţa de energie este un mediu dinamic care antrenează trei tipuri de actori - actorii privaţi, instituţiile publice şi consumatorii. Conceptul presupune o relaţie constructivă între actori în vederea consolidării pieţei de energie. În practică, în ţara noastră piaţa de energie prefigurează o colaborare dificilă între cele trei părţi: reglementările sunt unilaterale, dialogul în luarea deciziilor este dificil, schimbul de date este ezitant, poziţia consumatorului este şubredă, iar sentimentul de participare în procesul de luare a deciziilor este redus.

• Pe această temă, specialiştii au analizat aspecte precum: principalele mecanisme care ar trebui schimbate pentru a transforma piaţa de energie într-un mecanism dinamic şi de cooperare tripartită; modele de luare a deciziilor care pot fi implementate în domeniul sărăciei energetice/energiei şi societăţii.

4. Programe europene şi instrumente de eliminare treptată a tehnologiilor poluante, cu focus pe extinderea mecanismului de taxare a carbonului (ETS II) şi Fondul Social pentru Climă: Componentă importantă din pachetul Fit for 55, sistemul ETS II îşi propune să descurajeze folosirea de combustibili poluanţi fosili pentru încălzirea clădirilor şi pentru transportul rutier. Întrucât acest mecanism are potenţialul de a atinge în special gospodăriile vulnerabile dependente de aceşti combustibili pentru încălzire sau mobilitate, acest pachet prevede şi înfiinţarea unui fond special, Fondul Social pentru Climă, destinat atât măsurilor pe termen scurt, cât şi lung de adresare a sărăciei energetice şi a vulnerabilităţilor (scheme de ajutor financiar direct, măsuri de eficientizare termică a clădirilor, măsuri de susţinere a transportului în comun, etc.).

Ţările membre, inclusiv România, trebuie să îşi pregătească instituţiile pentru implementarea acestui nou mecanism de taxare şi pentru redirecţionarea veniturilor către gospodăriile vulnerabile. Pe lângă arhitectura instituţională ce trebuie pregătită pentru aceste mecanisme, mai e nevoie de analize care să identifice gospodăriile aflate în risc, precum şi de propuneri de politici publice targetate.

• Subiectele de analiză pe această temă au cuprins: actori ce ar trebui incluşi în aceste procese complexe de luare a deciziilor; cum pregătim cetăţenii pentru noile măsuri; cine ar trebui să se ocupe de comunicarea publică a programelor cu impact atât asupra climei, dar şi a vieţii sociale.

Dezbaterea "Agenda energie şi societate 2023", organizată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice, a avut loc marţi, 31 ianuarie 2023. În urma acestei ample consultări între experţi va fi realizată "o hartă" a nevoilor de acţiune, a specialiştilor şi actorilor relevanţi în domeniu, precum şi a modalităţilor de guvernanţă şi instituţionale prin care pot fi produse schimbările necesare pentru atenuarea sărăciei energetice, se menţionează în comunicat.