OTP Bank: "PIB-ului României va ajunge la 2,8%, la finalul anului"

Creşterea economiei ţării noastre va încetini în primul semestru al anului, în urma reducerii cheltuielilor gospodăriilor, a reducerii investiţiilor estimate şi a comprimării ratei de creştere a exporturilor. Tendinţa se înscrie pe aceeaşi linie cu recentele problemele din sectorul bancar global, care indică riscuri de scădere a activităţii economice, conform unui raport al analiştilor OTP Bank prezentat ieri, într-o conferinţă de presă.

Potrivit echipei băncii, chiar dacă va încetini în primele şase luni, creşterea PIB-ului României are perspective solide de redresare ulterioară şi va ajunge la 2,8% la finalul anului. La acest rezultat va contribui faptul că inflaţia intră pe o pantă de declin, în urma relaxării efectelor de bază şi a slăbirii presiunilor preţurilor, pentru a atinge pragul de 6,5% la final de an. În aceeaşi măsură, ratele dobânzilor vor rămâne stabile, după ce BNR a oprit ciclul de majorare a ratei de referinţă, care poate rămâne la nivelul actual până la jumătatea anului.

Performanţa recuperării economice a anului trecut, când ţara noastră a consemnat o creştere de 4,9%, a marcat şi schimbări structurale din perspectiva contribuţiilor sectoriale în formarea PIB, mai arată analiza OTP Bank. Astfel, dacă în 2022 creşterea, mai ales cea din trimestrul al patrulea, a fost alimentată de sectorul construcţiilor şi o scădere mai mică decât cea aşteptată pentru agricultură, în 2023 este aşteptat ca aportul construcţiilor să se comprime, în timp ce retailul va rămâne la un nivel stabil, iar serviciile şi industria vor marca creşteri uşoare.

Analiştii băncii au spus: "Explicaţia încetinirii creşterii vine din economia reală, unde consumul privat, al gospodăriilor, se va diminua în directă relaţie cu puterea de cumpărare şi nivelul salariilor reale. În acelaşi timp, nivelul tarifelor energiei s-a stabilizat după ajustarea cererii şi a consumului la nivel european, conjugate cu efectele unei ierni mai blânde, şi pare că situaţia gravă din urmă cu doar câteva luni a trecut. O nouă apreciere a preţurilor energiei ar putea avea loc în ultima parte a anului, când înainte de debutul iernii vor fi constituite cea mai mare parte a rezervelor de gaze".

Conform OTP Bank, în primele luni ale anului nivelul inflaţiei a fost încă sub efectele trimestului patru din 2022, ceea ce a şi motivat evoluţia atipică din luna februarie, când nivelul a urcat uşor, la 15,5% comparativ cu luna ianuarie, explicaţia regăsindu-se în inflaţia de bază, încă în creştere. Pentru moment tendinţa generală estimată se păstrează, pe măsură ce poziţonarea preţurilor bunurilor scade, iar cea pentru servicii urmează aceeaşi direcţie, chiar dacă cu un ritm mai redus.

"Analizând modelul de formare al inflaţiei şi componentele sale cheie, ne putem aştepta ca efectul preţurilor pentru combustibili să se estompeze încă din primul trimestru al anului, urmând ca în trimestrul al doilea să vedem o pondere tot mai mică a preţurilor la energie în inflaţia lunară. Prognozele arată că proporţia preţurilor serviciilor va rămâne relativ constantă pe parcursul anului, în schimb tendinţa sugerează că impactul preţurilor alimentelor se va reduce treptat, mai ales din al doilea semestru. Prin urmare, un declin rapid al inflaţiei este esimat din luna aprilie", subliniază analiştii OTP Bank.

În acest context, Banca Naţională a României a operat la începutul anului ultima majorare, de 0,25% a ratei de referinţă, încheind astfel ciclul de creştere din ultimul an, menit să ţină sub control avântul inflaţionist.

"Piaţa se aşteaptă ca acest nivel de politică monetară să nu fie depăşit, ci chiar redus, ciclul de oprire a majorării ratelor fiind sugerat şi de curba generală a randamentelor", este de părere echipa OTP Bank.

Conform analiştilor, în tabloul macroeconomic extins, ocuparea forţei de muncă a rămas la un nivel stabil, cu o rată de angajare mai bună decât alte economii europene şi un nivel al şomajului de 5,6%, sub media europeană. Nivelul salarizării este în creştere, însă pe măsură ce salariile reale au încetat scăderea, piaţa muncii devine vulnerabilă, cu un deficit semnificativ pentru forţa de muncă.

"Reacţia pieţei se decantează şi în volumul de noi credite emise la nivel naţional, iar până la reglarea echilibrului dintre salariile reale şi puterea de cumpărare, vom vedea un volum mai redus al cererii pe segmentul de retail, dar mai ales cel ipotecar. În zona companiilor situaţia diferă, iar încrederea mediului de afaceri generează un volum mai mare de creditare, precum şi de investiţii străine, care compensează la rândul lor marginal balanţa deficitului", afirmă analiştii OTP Bank.