"OTP Bank" publică reclamă cu informaţii incomplete

Banca ungurească "OTP Bank" se laudă cu cea mai mică dobîndă de pe piaţă şi îşi face reclamă în consecinţă. Astfel, "OTP Bank" ne anunţă în presa scrisă, cum poate mai bine, că oferă credite ipotecare la dobînzi începînd cu 4,99%. Oferta pare foarte atractivă avînd în vedere că, la ora actuală, dobînzile pentru creditele ipotecare variază între 7-10%.

Oferta OTP ascunde însă un mic detaliu. Spunem mic pentru că pe site-ul băncii este făcută o menţiune, în josul paginii, cu corp de literă mai mic. Astfel, OTP acordă creditul nu în lei sau euro, cum aţi putea crede, ci în franci elveţieni. În plus, dobînda de 4,99% este valabilă doar în primii doi ani.

O astfel de reclamă prezintă informaţii incomplete şi poate fi sancţionată cu amendă, potrivit specialiştilor de la Protecţia Consumatorului.

De asemenea, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României consideră că reclama "OTP Bank" este "o omisiune". La citirea acestei reclame, "lumea ar putea crede că împrumutul este în euro", apreciază domnul Cinteză. Domnia sa a adăugat că a vorbit cu conducerea băncii şi i-a solicitat remedierea reclamei (prin introducerea informaţiilor care lipsesc). Dacă în decursul a cîtorva zile, banca nu va lua nici o măsură, BNR se va adresa şi în scris băncii.

Nicolae Cinteză a declarat pentru ziarul BURSA că aceas-tă reclamă aduce risc de imagine băncii şi este şi neloială.

Pentru o bancă, imaginea de încredere este vitală, ca urmare nu înţelegem de ce OTP Bank şi-a riscat imaginea cu "un truc publicitar".

Spre deoasebire de piaţa de capital, unde reclamele prin care societăţile comerciale, fondurile mutuale etc, atrag bani de la populaţie sînt avizate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, pe piaţa bancară nu există restricţii privind publicitatea.

Ca urmare, reclamele unor bănci fie nu precizează moneda împrumutului pentru care oferă anumite credite (ca în cazul "OTP Bank"), fie nu anunţă comisioanele aferente unui credit. Comisioanele sînt purtătoare de costuri suplimentare care se reflectă în efortul pe care clientul trebuie să îl facă la returnarea împrumutului.

Pentru că, în afara băncii care face anunţul, nimeni nu atestă veridicitatea şi corectitudinea informaţiei vă recomandăm să "citiţi cu atenţie prospectul înainte de adminis-trarea medicamentului, iar în cazul apariţiei unor manifestări neplăcute, adresaţi-vă" BNR şi Protecţiei Consumatorului.

Consiliul Naţional al Audiovizualului a făcut la începutul acestei săptămîni cu privire la publicitatea înşelătoare practicată pentru produsele bancare şi de telecomunicaţii.

Astfel, Consiliul Naţional al Audiovizualului precizează că publicitatea audiovizuală trebuie să respecte atît dispoziţiile Legii publicităţii nr. 148/2000, cît şi prevederile Codului de reglementare a conţinutului audiovizual.

Legea publicităţii interzice la art. 6 (a), publicitatea înşelătoare, art. 7(b) din aceeaşi lege explică ce înseamnă publicitatea înşelătoare, făcînd referire la preţul sau modul de calcul al preţului, precum şi la condiţiile în care sînt distribuite produsele sau sunt prestate serviciile.

La lit. (f) a aceluiaşi articol, se precizează că omiterea unor informaţii esenţiale cu privire la identificarea şi caracterizarea bunurilor sau serviciilor, cu scopul de a induce în eroare persoanele cărora le sunt adresate, constituie publicitate înşelătoare. De asemenea, Codul CNA prevede la art. 114, lit. c) că radiodifuzorii au obligaţia să difuzeze preţul sau tariful integral, incluzînd taxa pe valoarea adăugată şi toate taxele suplimentare pentru bunuri sau servicii individualizate care pot fi identificate de public prin marcă, producător ori prin modalităţi de comercializare.

Ţinînd cont de aceste dispoziţii legale, Consiliul Naţional al Audiovizualului consideră că promovarea unor spoturi bancare sau de telefonie care nu precizează costurile integrale ale serviciilor se consideră publicitate înşelătoare, întrucît nu respectă condiţiile sus menţionate.

Din punctul de vedere al C.N.A. Legea nr. 289/2004, privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice, nu este relevantă şi nu constituie o cauză care să anuleze dispoziţiile din Legea Publicităţii şi pe cele din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.

Pe viitor, Consiliul Naţional al Audiovizualului va monitoriza respectarea cu stricteţe a acestor reguli.