Transportul alternativ de persoane va fi reglementat de guvernul Dăncilă, chiar dacă taximetriştii clasici au protestat în urmă cu două zile în faţa Palatului Parlamentului. Guvernul a analizat, ieri, în primă lectură, proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea activităţii de ridesharing. Actul normativ a fost elaborat şi propus de Ministerul Transporturilor, după ce în 29 martie, cabinetul Dăncilă a adoptat OUG 21/2019 - ordonanţa taximetriştilor - în urma căreia activitatea în transportul alternativ de persoane a scăzut între 30 şi 50% la majoritatea platformelor digitale.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat: "Soluţia pe care o avem în vedere va asigura transportul pasagerilor în condiţii de siguranţă şi accesul acestora la cât mai multe opţiuni astfel încât încurajarea concurenţei loiale şi relaţia corectă între cerere şi ofertă să ducă la servicii de calitate. Vom crea un sistem unitar de reglementare a activităţilor de transport alternativ care funcţionează prin intermediul unor platforme digitale, prin autorizarea administrativă a acestora pentru o perioadă de 3 ani. Pentru siguranţa cetăţenilor vor fi stabilite clar condiţiile în care aceste servicii vor fi autorizate, obligaţiile pe care le au operatorii şi conducătorii auto, dar şi criteriile pe care să le îndeplinească autoturismele utilizate".
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat, miercuri, că proiectul de ordonanţă de urgenţă va intra pentru adoptare în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare.
Noul proiect de act normativ nu este agreat de Confederaţia Operatorilor de Transport Autorizaţi din Româ-nia (COTAR), care susţine că autorităţile doresc să introducă în legalitate serviciile de ridesharing oferite de platformele digitale Uber, Clever, Taxify şi Bolt, care ar fi eludat plata impozitelor şi taxelor către bugetul public în ultimii patru ani. COTAR se arată că viitoarea ordonanţă de urgenţă va genera discriminări grave şi nelegale, deoarece aceeaşi activitate - transport rutier de persoane, în regim de taxi - va fi reglementată prin două acte normative: unul pentru cei cu maşini galbene, inscripţionate, care-i obligă pe taximetrişti să respecte foarte multe reguli şi să plătească multe taxe, iar cea-laltă pentru oricine vrea să facă aceeaşi activitate, dar fără niciun fel de restricţie, nici măcar din punct de vedere al fiscalizării.
Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR a declarat: "Vedem şi noi că în Europa, peste tot, îi dă afară pe cei de la Uber, dacă nu fac fiscalizarea. Autorităţile noastre spun că poate să vină o entitate nerezidentă în România, să îşi des-chidă această afacere, mă refer la platforme, că de fapt aceste platforme nu au nicio investiţie în maşini, investiţiile le fac proştii. Proştii le aduc banii şi ei îşi iau comisionul lor de 25%. Păi aş vrea să îmi spună şi mie cineva vreo firmă de transport din România care are profit de 25%. Asta este o glumă".
Membrii COTAR mai afirmă că, prin viitorul act normativ, autoturismele folosite în activitatea ridesharing vor avea o vechime de maximum 15 ani şi nu 5 ani, aşa cum este prevăzut pentru taximetria clasică. Membrii COTAR susţin că normele prevăd acceptarea achitării cursei conform calculelor platformei, prin GPS, fără o verificare metrologică şi va fi admis tariful dinamic, ceea ce înseammnă că la orele de maximă aglomeraţie acesta ar putea depăşi 30 lei/km.
Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, aplicaţiile de transport alternativ trebuie să fie autorizate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), autorizaţia devenind valabilă după plata de către operator a unui tarif de autorizare de 50.000 de lei.
De asemenea, transportul alternativ poate fi intermediat numai de un operator al platformei digitale autorizat în acest sens.
La rândul său, operatorul de trans-port alternativ va trebui să obţină o autorizaţie pentru transportul alternativ de la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române (ARR) din judeţul sau municipiul Bucureşti, unde îşi are sediul sau domiciliul după caz. Autorizaţia de transport alternativ se eliberează în maximum 15 zile lucrătoare, pentru o perioadă de 3 ani, după plata de către operatorul de transport alternativ a unui tarif de 300 de lei. Autorizaţia de trans-port alternativ este netransmisibilă.
Autoturismele cu care se efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: au maxim 5 locuri, inclusiv locul conducătorului auto; au inspecţia tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 6 luni; la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei; deţin copia conformă a autorizaţiei pentru trans-portul alternativ.
Conducătorul auto care efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii: să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani şi să deţină un certificat de atestare a pregătirii profesionale pentru trans-portul de persoane în regim de închiriere eliberat de ARR; să deţină permis de conducere categoria B cu o vechime de cel puţin 2 ani; din certificatul de cazier judiciar al persoanei trebuie să rezulte că aceasta nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra siguranţei pe drumurile publice, infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri, infracţiuni contra vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale, traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale sau infracţiuni contra patrimoniului; să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru desfăşurarea activităţii de transport persoane; să nu aibă suspendată exercitarea dreptului de a conduce în ultimul an pentru conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive sau să nu fi fost implicat în accidente rutiere soldate, din culpa sa, cu decesul sau vătămarea gravă a uneia sau mai multor persoane.
Datele oficiale arată că, în prezent, aplicaţiile de mobilitate urbană sunt folosite de circa 2,5 milioane de români.