Reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii s-au obligat să-i prezinte Mariei Grapini, ministrul delegat pentru IMM, Turism şi Mediul de Afaceri, propuneri referitoare la codul de bune practici privind relaţia dintre comercianţi şi lanţurile de magazine, la legea privind procedura insolvenţei, precum şi la reglementarea modului de funcţionare al tribunalului comercial şi la realizarea de megaproiecte cu finanţare europeană pentru 2013, a precizat, ieri, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Domnia sa consideră că un "megaproiect" ar fi realizarea unui sistem de finanţare a microîntreprinderilor, care ar putea avea zeci de mii de beneficiari (IMM).
Conducerea CNIPMMR s-a întâlnit, luni, cu ministrul Grapini şi i-a prezentat acesteia primele zece priorităţi pe care întreprinderile mici şi mijlocii le au pentru acest an.
Asigurarea unui cadru stabil şi predictibil pentru mediul de afaceri, este prima dintre ele, potrivit preşedintelui Consiliului, care a precizat că întreprinzătorii cer cât mai puţine schimbări, cu două excepţii: reducerea birocraţiei şi a fiscalităţii.
"Cerem adoptarea unei legislaţii pentru IMM care să ţină cont în totalitate de propunerile noastre şi creşterea sumelor alocate domeniului IMM. În buget se prevede acordarea a 0,4% din PIB pentru IMM, iar anul trecut acest sector a beneficiat de 0,005% din PIB, mai puţin de opt ori", a explicat Nicolescu.
Întreprinzătorii solicită creşterea sumelor alocate programelor de înfiinţare şi dezvoltare a IMM, raportat la efectul multiplicator înregistrat în 2012, cu alocarea prioritară a 300 de milioane de euro, pentru susţinerea financiară a programului start-up în perioada 2013- 2014. Acest lucru va asigura crearea unui număr de 300.000 de noi locuri de muncă şi creşterea cu 4,26% a PIB în perioada 2013-2016, potrivit lui Ovidiu Nicolescu.
Domnia sa a subliniat că întreprinderile susţin relansarea procesului investiţional, măsură fără de care România nu va avea creştere economică reală, şi în acest sens, propun, printre altele, diversificarea produselor oferite de Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM, considerând că acesta are capacitatea ca în doi ani să garanteze credite de 2,4-2,5 miliarde de euro.
Îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare, prin diverse metode (îmbunătăţirea accesului IMM la licitaţiile publice, îmbunătăţirea prevederilor privind debitele bugetare pentru firme sunt alte propuneri ale Consiliului, instituirea mediatorului pe credite, simplificarea procedurilor pentru creşterea absorbţiei fondurilor structurale), este un alt obiectiv urmărit de întreprinzători.
Printre alte solicitări care vin din partea IMM se numără şi îmbunătăţirea reglementărilor privind executarea silită pentru debite bugetare, cu deblocarea conturilor bancare ale IMM-urilor şi crearea unui sistem de reeşalonare a sumelor.
• Nicolescu: "Câteva mii de firme mici vor dispărea, dacă salariul minim va creşte la 800 lei"
Câteva mii de firme mici vor dispărea, dacă salariul minim va creşte de la 700 la 800 de lei, a spus, ieri Ovidiu Nicolescu. Potrivit domniei sale, societăţile care sunt puse în pericol de creşterea nivelului salariului minim pe economie sunt cele care au unul-doi angajaţi. Acestea vor avea două alternantive - falimentul sau plata muncitorilor la negru -, a mai spus domnia sa.
În cadrul proiecţiei bugetare, scenariul de bază luat în considerare pentru salariul minim este o creştere de la 700 lei la 800 lei.
În contextul economic actual, când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic şi complex, vizând atât aspectele sociale, cât şi latura cererii interne, oferta de bunuri şi servicii, precum şi impactul pe termen scurt mediu şi lung asupra indicatorilor macroeconomici, consideră preşedintele CNIPMMR.
Domnia sa precizează că, având în vedere premisele de natură socială şi necesitatea stimulării consumului intern, CNIPMMR susţine creşterea salariului minim de la 700 lei la 800 lei, dar atrage atenţia că o creştere nominală de 14,3% este o măsură ce conduce la egalarea maximului istoric (anul 2003) în ceea ce priveşte raportul dintre salariul minim brut şi salariul mediu brut (aproximativ 39%).