Ţara noastră are nevoie de unitate patronală, de consens social şi politic pentru elaborarea unei Strategii pe termen mediu şi lung privind ocuparea forţei de muncă, este concluzia primei dezbateri din acest an a "Pactului pentru Muncă - Împreună reconstruim România", care a avut loc, ieri, la Timişoara.
Iniţiat de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), în parteneriat strategic cu Concordia, evenimengtul a reunit reprezentanţi ai patronatelor, autorităţilor publice locale şi centrale, antreprenoriatului şi multinaţionalelor, care au dezbătut problemele cu care se confruntă piaţa forţei de muncă de la noi şi au lansat soluţii pentru depăşirea situaţiei actuale.
"Vrem să muncim în România! Vrem să învăţăm o meserie în România!" a declarat Cristina Chiriac, preşedintele CONAF, adăugând că este timpul să conştientizăm că cea mai importantă resursă a României o reprezintă oamenii şi că avem datoria morală să le creăm toate condiţiile pentru creşterea calităţii vieţii în această ţară. Domni sa a precizat: "Pactul pentru Muncă este un instrument prin care invităm la dialog toţi actorii principali, patronate, sindicate, guvern, pentru a stabili şi construi cu prioritate, o strategie pe termen mediu si lung în ceea ce priveşte politica de ocupare a forţei de muncă. Se spune des despre mediul antreprenorial că nu reuşeşte să se coaguleze şi să acţioneze unitar nici măcar atunci când avem obiective de interes naţional. Iată că Pactul pentru Muncă este mai mult decât un instrument, este un integrator de forţe, poate chiar fi denumit sugestiv Partidul Antreprenorilor".
La rândul său, Franck NEEL, preşedintele FPPG, a arătat că, deşi la nivel guvernamental s-au luat măsuri pentru relansarea economică post-pandemie, este nevoie de mult mai multe măsuri pentru a ajuta economia României. "Sunt necesare investiţii, singurele capabile să creeze noi locuri de muncă. Dar, pentru asta, este nevoie şi de modificări legislative. Şi este nevoie de ele acum! Un exemplu în acest sens îl reprezintă gazele din Marea Neagră. Investiţiile în acest sector au nu numai avantajul de a asigura securitatea energetică a ţării, ci şi de a crea zeci de mii de noi locuri de muncă direct şi pe orizontală".
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor Dragoş Cosmin Lucian Preda a anunţat că autorităţile guvernamentale, împreună cu reprezentanţi ai mediului antreprenorial, vor să alcătuiască o listă cu oportunităţi în România. Potrivit acestuia, pandemia a dat şansa României de a se restarta, de a implementa noile tehnologii, digitalizarea, 5G etc. "Probabil că va fi nevoie şi de o listă de noi meserii, odată cu apariţia noilor tehnologii", a mai spus Dragoş Cosmin Lucian Preda.
Christian von Albrichsfeld, directorul general al Continental România, a declarat că, în industria automotive, puternic afectată de criza pandemică, se fac eforturi pentru găsirea de soluţii care să conducă la păstrarea locurilor de muncă. Un neajuns în România îl reprezintă faptul că, în ultimii patru ani, s-a pierdut din competitivitate, cea mai importantă cauză fiind aceea că au crescut salariile, fără a creşte şi productivitatea muncii.
"Pentru o strategie în domeniul ocupării forţei de muncă este nevoie de consens politic", a declarat Dănuţ Groza, primarul oraşului Sânnicolau Mare. Potrivit acestuia, în România nu se mai găsesc meseriaşi, nu se mai găsesc sudori, strungari etc.: "S-au desfiinţat şcolile profesionale, s-au transformat în licee în care media de promovabilitate a examenului de bacalaureat este un dezastru: aproape 0%! Avem nevoie de şcoli de meserii".
Vicepreşedintele CONAF, Nicoleta Munteanu, expert în insolvenţă strategică, a adăugat că ar trebui modificată şi legislaţia, pentru că dispar meserii, după cum altele noi apar odată cu digitalizarea şi utilizarea noilor tehnologii. "După ce trece această pandemie, nu ştiu câţi dintre cei reîntorşi în ţară vor rămâne aici. Avem nevoie de politici coerente şi inteligente pentru o dezvoltare economică durabilă a ţării", a mai spus Nicoleta Munteanu.
CONAF şi FPPG, în parteneriat strategic cu Confederaţia Patronală CONCORDIA, organizează conferinţele "Pactul pentru Muncă - Împreună reconstruim România" şi în acest an. Din cauza restricţiilor provocate de pandemia de COVID-19, dezbaterile, până la normalizarea situaţiei în ţară, sunt transmise live pe platformele online (Youtube) şi pe reţelele de socializare (Facebook). În sălile de conferinţe sunt prezenţi doar vorbitorii, participanţii - reprezentanţi ai companiilor, precum şi micii întreprinzători - putând interacţiona cu speakerii prin intermediul platformelor online, conform unui comunicat de presă.
La evenimentul de la Timişoara au participat direct sau prin intermediul platformelor digitale Cristina Chiriac - preşedinte CONAF, Franck Neel - preşedinte FPPG şi membru în boardul Concordia, Dragoş Cosmin Lucian Preda - secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Marilen - Gabriel Pirtea - rector al Universităţii de Vest din Timişoara, Dănuţ Groza - primar al oraşului Sânnicolau Mare, Horia Grigorescu - director general al Companiei Naţionale "Poşta Română", Ioana Haţegan - managing partner la Hategan Attorneys, Călin Ilie - preşedinte al Federaţiei Industriei Hoteliere din România - FIHR şi membru în board-ul Concordia, Emanuel Victor Picu - preşedinte ANOFM, Cristian Secoşan - director general Siemens România şi Republica Moldova, Christian von Albrichsfeld - director general Continental România şi Republica Moldova, Elisabeta Moraru - director general Google România, Mihai Mareş - delegat permanent al adimistratorului Zoppas Industries România, Dragoş Damian - director general Terapia Cluj, Nicoleta Munteanu - managing partner Euro Insol SRL şi Silvia Terziu - reprezentant CONAF pe judeţul Timiş.
Evenimentul de la Timişoara este primul din acest an, urmând ca dezbaterile să continue la Braşov (pe 23 iunie) şi Constanţa (pe 7 iulie).
La finalul a doi ani de dezbateri, concluziile şi soluţiile constatate în cadrul discuţiilor se vor concretiza într-un acord - Memorandum of Understanding - agreat de participanţii la conferinţe. Documentul va fi înaintat Guvernului României şi va include principalele soluţii identificate de mediul antreprenorial pentru o piaţă a muncii flexibilă, eficientă şi competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum şi asupra nivelului de trai al românilor, arată comunicatul citat.
Parteneri principali ai evenimentului sunt EM360 şi KeysFin, iar partenerul conferinţei este Hategan Attorneys. Sponsorii principali sunt OMV Petrom, SNGN Romgaz şi SN Nuclearelectrica, iar sponsorul evenimentului este Siemens România.
Parteneri media sunt Adevărul, Agerpres, G4Media, TVR Timişoara, Radio România Timişoara, Profit.ro. EVZ, Capital, Ziarul Bursa, Canal 33, Focus Energetic, Revista Cariere, Opinia Timişoarei, Energy Industry Review, Energynomics, Insight, money.ro, The Diplomat, Transilvania Business Magazine, Newsnational, ziare.com, Business 24, ANAA, ADAA, Ultima oră, Bună ziua Bistriţa, Radio Braşov, Radio Mix Braşov, Mixtv TV Bv, La pas prin Braşov, Iubim Braşovul, Mujer, şi Fashion8.
1. De ce sa fie modificata legislatia?
(mesaj trimis de Cristian în data de 10.06.2020, 14:30)
De ce sa fie modificata legislatia? Ce-i impiedica pe patroni sa angajeze pe joburi bine platite si sa contribuie astfel la propasirea materiala si spirituala a poporului roman? De ce tot trag astia de la CONAF cu modificarea legislatiei? Ce se urmareste?
Ce inseamna "piata muncii flexibila"? Care sunt beneficiile si avantajele salariatului intr-o astfel de piata?
1.1. Cristi (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Nelu în data de 10.06.2020, 14:59)
Nu le ai cu valorile ue. Patronii nu pot plati bine pentru ca asta scade proftul care trebuie trasferat la exterior. Patronii romani vor avea tot mai multe probleme iar pe cei straini ii doare in basca de 'propasirea' romanilor.
Se urmareste prostirea cetatenilor.
Piata flexibila inseamna ca patronii straini trebuie sa aibe libertatea sa faca ce vor. Cand nu le convine, se cara sau ii trimit pe cei 12 (?) sa faca trafic de influenta.
2. telemunca e baza! si industrializarea/automatizare
(mesaj trimis de Vali în data de 10.06.2020, 23:14)
telemunca e baza acolo unde se poate (inclusiv angajatorul e castigat prin extenalizarea partiala a costurilor catre resursa umana - utilizarea apei, energiei electrice, etc)
in productia industriala si in agricultura e de preferat o robotizare cat mai intensiva
cam astea sunt tendintele urmatorilor 15-20-25 de ani in Romania.