Până când va mai fi tolerată încălcarea tratatelor europene de către BCE?

"Preşedintele Lagarde trebuie să declare că va stabili o limită pentru randamentele obligaţiunilor guvernamentale şi poate face acest lucru fără să precizeze nivelul ţintit, maturitatea sau ţara emitentă", scria Bloomberg înainte de ultima şedinţă de politică monetară a BCE. Adică BCE ar trebui să se angajeze într-o variantă extinsă a controlului curbei randamentelor din zona euro, echivalentul promisiunii de tipărire nelimitată.

După cum a declarat Philip Lane, economistul şef al BCE, obiectivul instituţiei este "menţinerea condiţiilor favorabile de finanţare", iar "curbele randamentelor joacă un rol important în determinarea acestor condiţii". Tocmai de aceea, BCE doreşte să se asigure că randamentele de pe piaţă rămân în concordanţă cu situaţiei economiei, conformdeclaraţiei lui Philip Lane într-un interviu recent acordat Financial Times.

În opinia analistului financiar Sven Henrich, afirmaţia economistului şef al BCE nu poate însemna decât un singur lucru, respectiv intervenţia iminentă directă asupra randamentelor obliga­ţiunilor guvernamentale.

"Aceasta este frumuseţea flexibilităţii incluse în programul Pandemic Emergency Purchase Programme (PEPP)", se mai arată în articolul Bloomberg.

Din păcate, toată "frumuseţea flexibilităţii" este rezultatul încălcării flagrante a tratatelor europene fundamentale, în special a punctelor care interzic monetizarea datoriilor statelor suverane de către BCE.

După volume lunare medii de circa 100 de miliarde în prima parte a programului PEPP, BCE şi-a temperat achiziţiile până la circa 60 de miliarde lunar (vezi graficul), iar acum analiştii citaţi de Bloomberg consideră că "viteza" ar trebui crescută până la 80 de miliarde pe lună.

Datele de la BCE preluate de publicaţia germană arată că au fost cumpărate prin tipărire obligaţiuni guvernamentale cu o valoare nominală de circa 3,2 trilioane de euro începând din martie 2015.

Primele achiziţii din cadrul PEPP au fost făcute în aprilie 2020, iar la sfârşitul săptămânii trecute valoarea totală a obligaţiunilor achiziţionate în cadrul acestui program care încalcă flagrant tratatele fundamentale ale UE a ajuns la 892,6 miliarde de euro, dintr-un plafon de 1,85 trilioane de euro.

Încă de la anunţarea programului PEPP, în martie 2020, în presa financiară internaţională a apărut o informaţie despre opoziţia unor membri ai conducerii BCE faţă de relaxarea condiţiilor de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale prin tipărire, deoarece este echivalentă "finanţării directe a guvernelor", adică s-ar ajunge la încălcarea unor articole fundamentale din tratatele europene.

Financial Times scria atunci că noua decizie a BCE ar putea conduce la declanşarea unor noi acţiuni în justiţie, în timp ce un economist de la banca Berenberg declara că "şansele deschiderii unui nou proces în faţa Curţii Constituţionale a Germaniei sunt reduse de anunţarea limitei temporale pentru programul PEPP, care ar trebui să se încheie la sfârşitul acestui an (n.a. 2020)".

Limita temporală a fost depăşită, după cum era de aşteptat, iar noul proces deschis la Curtea Constituţională a Germaniei nu a întârziat prea mult.

Cotidianul Die Welt a scris, în urmă cu câteva zile, că un grup de antreprenori şi profesori universitari, coordonat de Markus Kerber, a înaintat Curţii un dosar consistent în care se demonstrează încălcarea tratatelor europene de către BCE prin lansarea programului PEPP.

Markus Kerber este jurist şi profesor de finanţe publice şi economie politică la Universitatea Tehnologică din Berlin. Profesorul Kerber este fondatorul organizaţiei neguvernamentale Europolis şi este cunoscut şi prin alte acţiuni în justiţie împotriva BCE.

Tot profesorul Kerber a fost coordonatorul grupului care a atacat programul PSPP (Public Sector Purchase Programme), lansat în martie 2015, la Curtea Constituţională a Germaniei, care l-a trimis apoi la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Decizia CJUE a fost favorabilă BCE, în condiţiile în care existau limite pentru achiziţiile obligaţiunilor guvernamentale prin tipărire. Ulterior, în luna mai 2020, Curtea Constituţională a Germaniei a decis că programul PSPP nu are susţinere în tratatele europene şi este doar parţial constituţional în Germania, iar BCE nu a avut autoritatea legală pentru lansarea PSPP.

"PEPP reprezintă un caz flagrant de finanţare monetară a guvernelor, iar aceasta este interzisă clar prin Articolul 123 al Tratatului UE", a declarat profesorul Kerber pentru Die Welt.

Cotidianul german scrie că în cele 140 de pagini ale acţiunii în justiţie sunt oferite argumente detaliate privind diferenţele dintre PEPP şi PSPP, respectiv cum s-a ajuns la o extindere substanţială a mandatului BCE prin lansarea PEPP.

"În cadrul PEPP nu mai este vizibilă referinţa la politica monetară", a mai subliniat profesorul german, în condiţiile în care lansarea PSPP a fost justificată prin necesitatea prevenirii deflaţiei şi aducerea inflaţiei către ţinta BCE.

Markus Kerber a subliniat apoi ceea ce niciun politician european, altfel total dedicat democraţiei, binelui comun şi progresului, nu doreşte să recunoască: BCE nici măcar nu are mandatul de a salva zona euro.

Şi asta nu este tot. "PEPP reprezintă o încălcarea gravă, de natură structurală, a cadrului de operare a Băncii Centrale Europene şi a Eurosistemului", a mai subliniat profesorul Kerber, deoarece "competenţa în ceea ce priveşte politicile economice se află la nivelul statelor membre".

Die Welt scrie că judecătorii Curţii Constituţionale a Germaniei au accentuat necesitatea existenţei unor limite superioare pentru achiziţiile de obligaţiuni prin tipărire astfel încât "să nu existe suspiciuni referitoare la preferinţele pentru anumite ţări".

Aceste limite nu mai există în PEPP, cum nu mai există niciun fel de îndoieli cu privire la "preferinţele" BCE pentru obligaţiunile anumitor ţări din zona euro.

Oricât de evidente ar fi acuzaţiile lansate împotriva programelor BCE, pentru "justiţia" din UE acestea nu reprezintă nimic. Tocmai din acest motiv, plângerea grupului coordonat de profesorul Kerber nu este îndreptată împotriva BCE, ci împotriva guvernului şi parlamentului Germaniei.

"Guvernul şi Parlamentul nu şi-au îndeplinit responsabilităţile pentru integrare şi nu au aplicat limitele pentru autorităţile monetare", a scris Die Welt, iar apoi a venit şi "traducerea": Germania se va confrunta cu datorii potenţiale de miliarde de euro fără existenţa unui control democratic.

Cotidianul german a amintit apoi că preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat, după şedinţa de politică monetară din ianuarie 2021, că "vom face totul pentru menţinerea condiţiilor financiare favorabile în zona euro".

Bineînţeles că nici acest lucru nu face parte din mandatul BCE, după cum a mai subliniat profesorul Kerber pentru Die Welt.

Fiind îndreptată împotriva autorităţilor germane, plângerea grupului coordonat de profesorul Markus Kerber ar putea avea şanse de succes.

Pe de altă parte, consecinţele pentru politica "monetară" a BCE ar putea fi irelevante. Totul se joacă acum la un alt nivel.

"A fost nevoie să distrugem oraşul pentru a-l salva", a declarat un maior al armatei americane pentru un jurnalist de la Associated Press în timpul războiului din Vietnam.

Asta face acum şi Banca Centrală Europeană pentru a salva zona euro.