PÂNĂ LA PRONUNŢAREA CCR, AEP PREGĂTEŞTE OUG pentru alegerile europarlamentare

Curtea Constituţională a României (CCR) a modificat, ieri, data la care va discuta sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la modificarea legii electorale.

"'Văzând sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, formulată de preşedintele României, plenul Curţii Constituţionale, în ziua de 12 februarie 2019, a luat în discuţie preschimbarea termenului de judecată în această cauză, stabilit pentru data de 6 martie 2019, întrucât s-a constatat că, în temeiul art. 50 teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, este necesară luarea unor măsuri pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii. Plenul Curţii, în temeiul art. 230 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art.14 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, a dispus preschimbarea termenului de judecată de la data de 6 martie la data de 27 februarie, dată care se va comunica preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului'', se arată în comunicatul de presă emis de CCR.

Decizia CCR a fost luată prin prisma faptului că mai sunt mai trei luni şi jumătate până la desfăşurarea alegerilor europarlamentare, şi, din cauza termenului iniţial acordat pentru dezbaterea sesizării, Autoritatea Electorală Permanentă pregătea un proiect de ordonanţă de urgenţă care să stabilească modul în care vor fi organizate şi se vor desfăşura alegerile europarlamentare din 26 mai 2019.

Norma în vigoare care guvernează alegerile pentru Parlamentul European este Legea nr. 33/2007 (republicată) privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Aceasta nu a fost actualizată pentru a cuprinde prevederile care îmbunătăţesc transparenţa şi corectitudinea votării: sistemul electronic de monitorizare a prezenţei la vot, înregistrarea video a operaţiunilor din secţiile de vot, precizări privind folosirea Registrului Electoral şi a corpului experţilor electorali, clarificarea şi unificarea procedurilor de acreditare a observatorilor etc.

La 20 decembrie 2018, Parlamentul a adoptat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, prin care sunt modificate mai multe prevederi cu privire la alegerile europene şi prezidenţiale, inclusiv cele menţionate mai sus.

La data de 17 ianuarie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la mai multe prevederi din proiectul de lege, printre care se numără şi interdicţia organizării unui referendum odată cu scrutinul pentru europarlamentare. CCR a anunţat că va dezbate sesizarea pe data de 6 martie 2019, după care, ieri, a modificat termenul pentru 27 februarie.

În funcţie de decizia Curţii, se pot face două scenarii. Dacă CCR respinge toate argumentele preşedintelui Klaus Iohannis, iar acesta nu are alte obiecţii, atunci legea poate fi promulgată şi va intra în vigoare în timp util pentru alegeri. Dacă CCR acceptă cel puţin una din sesizări, atunci legea va reveni la Parlament pentru dezbatere. Ţinând cont de timpul necesar publicării motivării (în medie, 3-4 săptămâni) şi de cel necesar dezbaterii parlamentare (greu de estimat), urmată de promulgare, este incert dacă legea va intra în vigoare în timp util. Acelaşi scenariu se poate întâmpla dacă şeful statului va solicita re-examinarea legii de către Parlament.

În funcţie de decizia CCR şi poziţia preşedintelui Klaus Iohannis, noua lege poate intra în vigoare sau nu.

Organizaţiile neguvernamentale, Centrul pentru Inovare Publică şi Expert Forum susţin că reglementarea prin OUG este o soluţie, dar trebuie să fie una completă. Reprezentanţii celor două organizaţii consideră că procedura care trebuie urmată pentru modificarea legii este prin Parlament, dar apreciază că proiectul de OUG pus în dezbatere publică este unul benefic, care va contribui la transparenţa şi corectitudinea votării, în special prin prevederile referitoare la folosirea sis­temului electronic de monitorizare a prezenţei la vot, deja testat la alegerile precedente din 2016.

Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legile electorale pot fi modificate şi cu mai puţin de un an înaintea alegerilor, atunci când schimbările nu afectează dreptul la vot, ci sunt menite să faciliteze procesul electoral.

Cu toate acestea, cele două organizaţii constată că proiectul de OUG propus de Autoritatea Electorală Permanentă nu include câteva prevederi importante, testate la scrutinele precedente, şi care sunt prezente în legea aflată în control de constituţionalitate. Unele dintre acestea au fost incluse ca recomandări şi în rapoartele de monitorizare ale OSCE/ODIHR publicate în trecut, dar şi în cele ale unor organizaţii naţionale care au observat alegerile.

Principalele prevederi în discuţie sunt:

- Clarificarea şi simplificarea procedurilor privind observarea alegerilor, inclusiv din perspectiva introducerii unei proceduri unice pentru toate tipurile de alegeri

- Afirmarea dreptului cetăţenilor de a semna mai multe liste de susţinători, deschizând astfel competiţia electorală

- Posibilitatea de a deschide mai multe secţii de vot în străinătate, acolo unde sunt comunităţi de români, inclusiv la cererea acestora, potrivit reglementărilor de la alegerile parlamentare

- Îmbunătăţirea gestiunii listelor electorale, precum şi a listelor de susţinători şi punerea în acord cu alte prevederi referitoare la Registrul Electoral

În acest sens, cele două organizaţii au transmis Autorităţii Electorale Permanente, în cadrul procedurilor de transparenţă decizională, observaţiile care vin să corecteze problemele semnalate.