PARCHETUL GENERAL VS CSM Procurorii contestă hotărârile privind alegerea noilor membri ai Consiliului

Alegerea membrilor Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) este contestată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), care afirmă că hotărârile 113/2022 şi 114/2022 ale plenului CSM sunt lovite de nulitate absolută, deoarece încalcă ordinea de drept şi nu asigură caracterul previzibil, unitar şi lipsit de arbitrar al procedurilor electorale pentru toţi candidaţii în general, şi, în particular, nu asigură egalitatea de tratament juridic între procurori şi judecători.

De aceea, conducerea PÎCCJ a contestat în contencios administrativ cele două hotărâri de mai sus prin care s-a decis organizarea unui tur 2 pentru două posturi de membru CSM din partea judecătorilor şi de respingere a contestaţiilor formulate de 2 procurori, şi prin care au fost validate rezultatele alegerilor în cazul membrilor noului Consiliu necontestaţi.

Menţionăm că procurorii Sorin Flonta şi Sorin Lia au contestat la Înalta Curte decizia CSM de respingere a contestaţiilor privind alegerea lor în noul CSM. În cazul contestaţiei depuse de procurorul Sorin Flonta, primul termen a fost acordat pentru astăzi.

Contestaţia lui Sorin Flonta se referă la alegerea procurorului Claudiu Sandu, care a primit 204 voturi. Deoarece Flonta a obţinut 200 de voturi, acesta a solicitat un al doilea tur de scrutin deoarece nici el, nici Sandu nu au avut majoritate de 50+1, deşi contestatarul s-a situat pe locul trei în alegerile respective. Claudiu Sandu este procuror la Parchetul judeţean Braşov, a fost protestatar împotriva modificărilor făcute de PSD la legile Justiţiei şi e considerat un criminalist profesionist. Procurorul Sorin Flonta este prim-procurorul Parchetului Sălaj.

În ceea ce priveşte contestaţia formulată de Sorin Lia, aceasata se referă la locul obţinut de Cătălina Sântion (care a primit 392 de voturi) faţă de Lia- 357 de voturi. Cătălina Sântion este procuror şef la Parchetului Sectorului 3 Bucureşti. E soţia lui Marian Sântion, fost şef al DGA şi procurorul DIICOT care a instrumentat primul dosar al fraţilor Cămătaru. Sorin Lia este procuror şef la Parchetul Judecătoriei Corabia şi co-preşedinte, alături de procurorul militar Bogdan Pîrlog, al Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie.

În afara situaţiei de mai sus privind cei doi procurori, în 19 iulie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a admis contestaţiile în cazul alegerilor pentru secţia de judecători, unde va fi organizat un al doilea tur de scrutin, iar în cazul procurorilor, contestaţiile au fost respinse. Turul doi de scrutin se va organiza pentru al treilea loc de membru CSM din partea curţilor de apel şi pentru al doilea loc de membru CSM din partea tribunalelor. Turul doi ar putea avea loc - aşa cum a propus preşedintele Comitetului Electoral, judecătoarea Simona Marcu - pe data de 7 septembrie 2022, adică între judecătoarea Ramona Milu de la Curtea de Apel Braşov şi judecătorul Adrian Glugă, preşedintele Curţii de Apel Craiova, şi între judecătorul Mihai Ghica de la Tribunalul Cluj şi judecătorul Narcis Erculescu, preşedintele Tribunalului Dâmboviţa.

Amintim că la fiecare şase ani au loc alegeri prin care judecătorii şi procurorii din ţară stabilesc cine sunt cei 9 judecători şi 5 procurori care, alături de cei doi reprezentanţi ai societăţii civile şi cei trei membri de drept (procurorul general, preşedintele Curţii Supreme şi ministrul justiţiei), vor forma noua componenţă a CSM. Alegerile pentru componenţa actuală a CSM s-au desfăşurat la finalul lunii iunie, iar printre judecătorii aleşi au fost şi două nume, Ramona Graţiela Milu şi Mihai Ghica, magistraţi consideraţi a fi în tabăra reformatoare din sistemul judiciar, care au luat parte la protestele din 2018 faţă de modificările impuse la acea dată de guvernarea PSD.

Faţă de cei doi judecători, dar şi faţă de alţi doi procurori aleşi, au fost formulate o serie de contestaţii de către candidaţii clasaţi pe locurile 2 şi 3, iar plenul CSM a admis contestaţiile formulate în cazul judecătorilor şi le-a respins pe cele formulat în cazul procurorilor, deşi au fost invocate aceleaşi motive.

Articolul 16 din legea 317/2004, spune că sunt aleşi candidaţii "care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional", dar contestatarii au invocat dispoziţiile articolului 8 care prevede organizarea unui tur doi în cazul "în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi". Deşi textul de lege nu vorbeşte despre nicio majoritate absolută, sau de un tur doi între candidaţii clasaţi pe locurile 3 şi 4, iar un astfel de precedent nu există, acestea sunt exact motivele invocate de către contestatari şi care au fost considerate valide de către majoritatea plenului CSM.

În cadrul şedinţei plenului CSM, ministrul justiţiei Cătălin Predoiu a susţinut că textul de lege este neclar, dar a promis că votul său va fi unul "neutru". "Doar voi vota, nu voi interpreta legea. Indiferent de votul nostru de astăzi, problema se va dezlega de Înalta Curte", a spus ministrul justiţiei.

Cu toate acestea, potrivit unor surse judiciare citate de mass-media, votul din plenul CSM a fost de 10 la 9 în favoarea admiterii contestaţiilor, cu votul decisiv venind chiar din partea ministrului Cătălin Predoiu. De altfel, potrivit aceloraşi surse, ministrul Predoiu a fost chemat special de acasă pentru a participa la şedinţa Plenului şi să asigure astfel majoritatea coaliţiei antireformiste formate în jurul judecătoarei Lia Savonea.

"Majoritatea din CSM vrea să-şi apere poziţia de putere. Nu-şi permit să piardă controlul instituţiei. Mai mult, par că vor să aibă un control 100%. Este incredibil ce se întâmplă în acest CSM şi ce vor să facă, din moment ce vor să aibă un control absolut asupra viitorului Consiliu", au susţinut surse judiciare, pentru mass-media.