PARLAMENTARELE Scrutin în pandemie

Campania electorală pentru alegerile parlamentare de duminică, 6 decembrie, se apropie de sfârşit. Pentru românii aflaţi peste hotare, votul începe mâine, 5 decembrie şi se va încheia duminică, 6 decembrie, la ora 21 (ora locală), deoarece, conform legii, îşi pot exprima opţiunea pe parcursul a două zile, aşa cum au făcut-o şi la alegerile prezidenţiale de anul trecut.

Aproape 18,2 milioane cetăţeni (18.191.396, conform datelor înregistrate până la 2 decembrie 2020 de Autoritatea Electorală Permanentă) au drept de vot pentru alegerile parlamentare de de duminică, dintre care 750 de mii sunt aflaţi în străinătate.

De fapt, numărul celor aflaţi în străinătate este mult mai mare decât cel aflat în Registrul Electoral, deoarece aproape 4 milioane de cetăţeni români locuiesc sau lucrează în peste o sută de ţări din lume.

Doar 39.244 de români stabiliţi în străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare din 6 decembrie.

Plicurile cu voturile acestora au ajuns până joi la Biroul Electoral Central sau la sediile ambasadelor ori consulatelor României din străinătate.

Duminică, suntem chemaţi aşadar la urne să alegem noua componenţă a Parlamentului. În urma votului vor fi aleşi 465 de parlamentari - 136 senatori şi 329 deputaţi, deşi de 11 ani avem un referendum valid care cere Legislativului să îşi micşoreze componenţa la 300 de parlamentari. Se pare însă că actuala clasă politică nu este dispusă deocamdată să respecte voinţa poporului. Probabil că în conştiinţa multor politicieni, sintagma "vox populi, vox Dei" este valabilă doar o dată la patru ani, iar în rest nu contează ce doreşte plebea.

Iar acest lucru a reieşit şi din campania electorală care s-a desfăşurat după coordonatele celor precedente. Promisiuni nenumărate privind modernizarea infrastructurii de transport, dezvoltarea economică, mărirea Produsului Intern Brut, absorbţia maximă a fondurilor europene alocate - adică 80 miliarde euro, creşterea considerabilă a veniturilor cetăţenilor şi salariului minim, toate au făcut parte din panoplia ofertei electorale cu care alegătorii sunt ademeniţi de 30 de ani încoace. Anul acesta s-a mai adăugat ceva, dat fiind pandemia Covid-19 care ne influenţează parcursul zilnic: promisiuni privind reformarea şi modernizarea sistemelor publice de sănătate şi educaţie, precum şi o infrastructură la standardele secolului XXI pentru cele două domenii.

Toate promisiunile de mai sus se găsesc înscrise în programele de guvernare propuse de actualele partide parlamentare, programe ce sunt prezentate drept adevărate biblii pentru viitorul Executiv, aşa cum a fost prezentat şi programul PSD în 2016.

Problema pentru toate aceste partide este că, în conformitate cu datele oferite de sondajele de opinie, niciunul dintre ele nu va obţine suficiente voturi pentru a guverna singur. Şi, în aceste condiţii, majoritatea parlamentară va fi decisă în urma alianţelor post-electorale, care va modifica drastic programele de guvernare pe care PNL, PSD, UDMR, Pro România, PMP şi USRPLUS le-au prezentat pompos în ultimele 30 de zile alegătorilor din întreaga ţară. Victor Ponta, liderul Pro România, a anunţat deja cinci obiective pe care le va impune pentru susţinerea viitorului Guvern, chit că respectivul Cabinet va fi impus de dreapta sau de stânga politică. Rămâne de văzut dacă Ponta va renunţa sau nu la o parte dintre cele cinci obiective (redeschiderea şcolilor, program naţional de testare gratuită privind Sars-Cov 2, sprijin economic pentru IMM-uri, statutul militarilor şi stabilirea unui venit minim de criză pentru fiecare persoană) pentru a-şi vedea îndeplinite măcar o parte dintre ele.

O parte dintre acestea se regăsesc în programele PNL şi USRPLUS, aşa că este posibil ca, dacă partidele de dreapta vor forma o majoritate parlamentară necesară guvernării, Pro România să sprijine viitorul Cabinet.

Dar jocurile politice viitoare vor depinde mult dacă se va înregistra sau nu vreo surpriză adică dacă unul dintre partidele neparlamentare sau partidele nou înfiinţate vor trece pragul electoral de 5% şi vor lua o parte din cele 465 de mandate de deputat şi senator.

Pentru că parlamentarii care vor fi aleşi în 6 decembrie vor decide în următorii patru ani cum va arăta legislaţia României şi vor aproba proiectele importante ale ţării, fie că vorbim de economie, probleme de securitate ori de sănătate publică.

• 4659 candidaţi pentru Camera Deputaţilor, 2477 pentru Senat

Conform legii alegerilor parlamentare, numărul de mandate din fiecare judeţ este decis în funcţie de populaţie. Astfel, un deputat reprezintă 73.000 de locuitori, iar un senator 168.000 de locuitori.

Potrivit acestui calcul, cei mai mulţi reprezentanţi ai Legislativului vor veni din Bucureşti - 13 senatori şi 29 deputaţi, urmat de Iaşi - 5 senatori şi 12 deputaţi şi Constanţa şi Prahova (5 senatori şi 11 deputaţi). Judeţele cu cei mai puţini reprezentanţi sunt Covasna, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea (câte 2 senatori şi 4 deputaţi). Parlamentarilor din fiecare judeţ al ţării li se mai alătură 17 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale şi 2 deputaţi şi 4 senatori din partea Diasporei.

Numărul candidaţilor la alegerile parlamentare din 2020 a crescut faţă de alegerile precedente, din 2016. Listele actuale conţin 7136 de candidaţi, comparativ cu 6476 în urmă cu patru ani, se arată într-un raport lansat de Expert Forum.

Site-ul https://parlamentare2020.bec.ro notează că au depus candidaturi partidele parlamentare (PSD, PNL, USR - în alianţă cu PLUS, Pro România - în alianţă cu ALDE, UDMR, PMP) şi partidele aflate deocamdată în afara luminilor scenei politice decisive - Partidul Noua Românie, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Ecologist Român, Partidul Socialist Român, Partidul România Mare, Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), Partidul Verde, Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Naţiunea Română, Partidul Noua Dreaptă, Partidul Naţiunea Română, Alianţa Renaşterea Naţională, etc.

Conform datelor culese de la organizaţia Expert Forum, PMP are cei mai mulţi candidaţi pe listele electorale - 641. Urmează, în ordine, PNL (640 candidaţi), Pro România (639) şi PSD (631).

Alianţa USR-PLUS, singura alianţă la aceste alegeri, are 616 candidaţi.

Alianţa pentru Uniunea Românilor (AUR) are 621 de candidaţi. Cu un candidat mai puţin a înregistrat şi Partidul Ecologist Român.

Dintre cei 7136 de candidaţi, 4659 candidează la Camera Deputaţilor şi 2477 la Senat. 57 de candidaţi reprezintă organizaţii ale minorităţilor naţionale pentru Camera Deputaţilor.

Menţionăm că au fost înregistraţi 42 de candidaţi independenţi pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat.

Au fost depuse în total 1147 de liste de candidaţi la Camera Deputaţilor şi Senat.

Pentru cele patru locuri de deputat destinate cetăţenilor din diasporă s-au înscris 47 de candidaţi, iar 29 se luptă pentru cele două locuri de senator.

Pragul electoral, definit ca numărul minim necesar de voturi pentru ca un partid sau alianţă să intre în parlament, este stabilit la 5% în legea privind alegerile parlamentare, pentru partide, la care se adaugă 3% pentru al doilea membru al alianţei, şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate, fără a se depăşi 10% din voturi.

• Vot prin urna mobilă pentru persoanele carantinate sau izolate

Menţionăm că alegerile parlamentare se vor desfăşura în condiţiile de protecţie şi prevenţie impuse de pandemie. Astfel se va păstra distanţa fizică minimă la exteriorul şi interiorul secţiilor de votare, alegătorii trebuie să poarte mască de protecţie (masca va fi trasă pentru scurt timp doar pentru confirmare identităţii persoanei), fiecare secţie de votare va fi dotată cu dezinfectant, iar cartea de identitate ar urma să fie introdusă personal de cetăţenii cu drept de vot în fanta aparatului conectat la sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal/multiplu - SIMPV.

Vor vota şi persoanele aflate în carantină sau izolare. Cetăţenii cu drept de vot aflaţi în carantină pot vota dacă depun o cerere în acest sens însoţită de decizia de carantină emisă de DSP. Cei aflaţi în izolare pot vota dacă depun cerere şi copie după: biletul de externare (care să confirme diagnosticul şi indicaţia de izolare), decizia de izolare depusă de DSP şi rezultatul unui test COVID-19 pozitiv din ultimele 14 zile.

Conform deciziei Biroului Electoral Central, cererile privind emiterea documentelor necesare exercitării votului prin intermediul urnei speciale constituie totodată şi cereri pentru exercitarea dreptului de vot.

"În cazul persoanelor în cazul cărora direcţiile de sănătate publică au confirmat conform art. 2 instituirea izolării sau carantinei, birourile electorale de circumscripţie judeţeană/oficiile electorale, după caz, imprimă cererile privind emiterea documentelor necesare exercitării votului prin intermediul urnei speciale prevăzute la art. 1 alin. (7) din decizia Biroului Electoral Central nr.40/2020, republicată, pe care le transmit, împreună cu deciziile emise de direcţiile de sănătate publică, prin intermediul instituţiei prefectului, până cel mai târziu în data de 6 decembrie 2020, ora 10.00, biroului electoral al secţiei de votare celei mai apropiate de imobilul la care s-a solicitat deplasarea urnei speciale", se arată în decizia BEC.

Direcţiile de Sănătate Publică au obligaţia să transmită până cel târziu în 5 decembrie birourilor electorale de circumscripţie lista persoanelor în privinţa cărora s-a instituit izolarea sau carantina şi cu privire la care s-a formulat cerere pentru votul prin urna mobilă.