Parlamentul a consfinţit intrarea noastră în NATO

• Reforma armatei a fost realizată în proporţie de 80%

Aderarea ţării noastre la NATO a fost consfinţită ieri, de Parlament, prin adoptarea, în unanimitate, a proiectului de lege pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord. După ce parlamentele celor 19 state membre NATO au ratificat acordul de aderare a României, Parlamentul de la Bucureşti a încheiat procedura prin ratificarea acordului, într-o şedinţă solemnă. La şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului au participat membrii Cabinetului, în frunte cu premierul Adrian Năstase şi preşedintele statului, Ion Iliescu.

Toţi participanţii au evocat importanţa zilei şi s-au arătat extrem de bucuroşi că, în sfîrşit, ţara noastră a ajuns să facă parte din cea mai puternică organizaţie de securitate din lume - NATO.

Premierul Adrian Năstase a evocat meritul de excepţie pe care l-au avut militarii români în respectarea angajamentelor de aderare la NATO. "Militarii noştri au demonstrat cu profesionalism că România îşi res-pectă angajamentele", a declarat Adrian Năstase, precizînd că prin participarea celor 2.000 de militari la diverse operaţiuni de pace din Irak, Afganistan, Bosnia şi Kosovo, România este cea mai activă din rîndul statelor candidate. Năstase nu a ratat ocazia să amintească "meritele" propriului guvern în creşterea economică a ţării, creştere care a permis suplimentarea bugetului de apărare. "Reforma structurală şi operaţională a armatei a fost încheiată în proporţie de peste 80%", a spus Adrian Năstase.

Reprezentanţii opoziţiei, însă, au criticat reforma insuficientă din armată şi amînarea renunţării la serviciul militar obligatoriu. Senatorul PRM Marcu Tudor a criticat Executivul pentru desfiinţarea industriei militare autohtone, fapt care duce la dezechilibrarea balanţei comerciale prin importurile masive de armament. "Trebuie atraşi investitori în industria ro-mânească de armament, iar banii cheltuiţi pentru înzestrarea armatei trebuie administraţi mai judicios", a afirmat Tudor, acuzînd conducerea armatei că este foarte coruptă, la fel ca şi celelalte structuri ale statului. Tudor a acuzat conducerea Ministerului Apărării că unele programe de înzestrare a armatei au fost cîştigate prin ofertă directă, fără licitaţie, ceea ce a condus la dotarea armatei cu aparate depăşite pe plan mondial.

Liberalii au opinat că primirea României în Alianţă reprezintă rezultatul unei conjuncturi istorice favorabile şi nu este meritul clasei politice. Liberalii insistă ca profesionalizarea armatei să se facă cît mai repede, inclusiv prin renunţarea la serviciul militar obligatoriu.

Democraţii, prin vocea deputatului Sorin Frunzăverde, au arătat că primul plan de aderare a fost realizat în 1999, pe vremea guvernării lor. "Prin aderarea României la NATO am primit cele mai autentice garanţii de securitate din întreaga istorie", a afirmat Frunzăverde. Toa-te partidele au căzut de acord că, deşi iniţial cheltuielile de aderare la NATO vor fi mari, pe termen lung, aderarea este mult mai puţin costisitoare decît crearea unui sistem de securitate propriu.