Parlamentul European a pus ochii pe evaziunea fiscală din fotbal

Parlamentul European a discutat în cadrul unei şedinţe desfăşurate în această săptămână o chestiune de mare actualitate, dar în general ocolită de autorităţi, legată de evaziunea fiscală care se face cu veniturile fotbaliştilor sau ale cluburilor. Evident, aşa cum ne-a obişnuit, chiar dacă s-au schimbat conducătorii, FIFA acceptă cu greu să colaboreze în astfel de chestiuni.

FIFA consideră că forul politic european nu are dreptul să aducă la ordine cluburi sau jucători pentru evaziune fiscală. În schimb, eurodeputaţii din cadrul comisiei care anchetează documentele "Panama Papers" au o altă părere pe această temă. În discuţie a fost adus cazul celebrului fotbalist argentinian Lionel Messi, care a fost condamnat pentru fraudă fiscală în 2016. Atacantul argentinian a primit o pedeapsă de 21 de luni de închisoare cu suspendare şi o amendă de 2,1 milioane euro pentru că a eludat impozitele prin intermediul unor societăţi offshore. Imediat după condamnare FC Barcelona a demarat atunci o campanie de susţinere a vedetei sale pe reţelele de socializare. O parte dintre europarlamentari au criticat campania respectivă. "Messi a fost declarat vinovat şi a fost sancţionat. Această campanie este imorală şi în contradicţie cu valorile promovate de către FIFA", a afirmat europarlamentarul Louis Michel. Kimberly Morris, oficial în cadrul FIFA, a ţinut să facă o precizare menită să dribleze subiectul, afirmând că forul pe care îl reprezintă se ocupă doar de joc şi nu de fiscalitate: "Este o problemă de legislaţie naţională. Competenţele noastre sunt limitate şi facem ceea ce stă în puterea noastră pentru a investiga aspectele sportive".

Europarlamentarii au reamintit reprezentanţilor FIFA că inclusiv acest organism se confruntă în ultimii ani cu scandaluri legate de corupţie şi spălare de banii, informează cotidianul "7 sur 7", citat de Agerpres. Numele actualului preşedinte al FIFA, Gianni Infantino, a apărut în ancheta jurnalistică "Panama Papers", care se bazează pe 11 milioane de documente despre mai mult de 200.000 de offshore-uri prin care foarte multe personalităţi au încercat să-şi spele banii, să se sustragă de la plata impozitelor.

În mai 2015, justiţia americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreşedinţi FIFA şi şapte oficiali ai forului, pentru luare de mită şi primirea de alte foloase, la o primă estimare fiind vorba de aproximativ 150 de milioane de dolari. În decembrie 2015, autorităţile elveţiene au arestat încă 12 persoane, la Zurich, în cadrul aceluiaşi dosar de corupţie. Pe 7 octombrie 2015, Joseph Blatter ( preşedinte interimar al FIFA la vremea respectivă), Jerome Valcke (secretar general al FIFA), Michel Platini (vicepreşedinte FIFA şi preşedinte UEFA) au fost suspendaţi de către o comisie a FIFA pentru 90 de zile, cu posibilitatea de prelungire a suspendării pentru încă 45 de zile. În decembrie 2015, Joseph Blatter şi Michel Platini au fost suspendaţi de Comisia de Etică a UEFA pentru câte opt ani din viaţa sportivă. În februarie 2016, Comisia de recurs a respins apelurile lor, considerându-i vinovaţi de violarea a patru articole din codul etic, dar pentru "întreaga activitate" au primit o reducere a pedepsei, de la opt la şase ani. După acest scandal în fruntea FIFA a ajuns italianul Gianni Infantino, iar UEFA este condusă de slovenul Alexander Ceferin.

Comisia de anchetă a Parlamentului European va da publicităţii raportul său final asupra "Panama Papers" cel mai devreme peste două luni.