English
Uniunea Europeană nu mai poate considera pacea un dat, ci trebuie să îşi construiască o apărare solidă, bazată pe cooperare şi pe investiţii strategice, au declarat ieri, în plenul Parlamentului European, Antonio Costa, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene. Cei doi înalţi oficiali europeni consideră că, într-o lume în care ordinea internaţională este zguduită, în care războiul a revenit pe continentul european şi în care tensiunile geopolitice se intensifică, Europa nu îşi mai permite luxul de a rămâne în expectativă, deoarece siguranţa continentului nu mai este garantată de circumstanţe favorabile sau de alianţe externe, fiind nevoie de construirea ei printr-o strategie clară, prin investiţii fără precedent şi printr-o unitate politică fermă.
Antonio Costa a subliniat în discursul său că Europa trebuie să acţioneze rapid şi decisiv pentru a-şi consolida apărarea. "Exact acum trei ani, la Versailles, am decis să construim Europa Apărării. Acum punem în aplicare această decizie", a declarat el, explicând că statele membre au crescut deja cheltuielile pentru apărare cu 30% şi că majoritatea ţărilor UE care sunt şi în NATO au atins pragul de 2% din PIB pentru apărare.
Preşedintele Consiliului European a arătat însă că acest efort nu este suficient şi că, pentru a putea răspunde provocărilor actuale, Uniunea Europeană trebuie să investească în apărare aeriană şi antirachetă, în sisteme de artilerie şi drone, în mobilitate militară şi în inteligenţă artificială aplicată în securitate. Mai mult decât atât, apărarea nu mai poate fi fragmentată la nivel naţional, fiind nevoie de achiziţii comune, de standardizare şi de simplificarea proceselor administrative, a mai spus înaltul oficial european.
"Obiectivul nostru este clar. Săptămâna viitoare, Comisia şi Înaltul Reprezentant vor prezenta Cartea Albă privind Apărarea, iar Consiliul European va continua să avanseze în acest domeniu", a afirmat Costa, subliniind că deciziile luate acum vor defini securitatea Europei pentru următoarele decenii.
Ursula von der Leyen a întărit acest mesaj, afirmând că momentul actual reprezintă o provocare existenţială pentru Europa. "Ordinea de securitate europeană este zguduită, iar multe dintre iluziile noastre s-au destrămat", a spus ea, făcând referire la faptul că, după Războiul Rece, Europa s-a bazat prea mult pe protecţia Statelor Unite şi a redus drastic cheltuielile pentru apărare.
• ReArm EU - primul pas spre Uniunea Apărării
Preşedinta Comisiei Europene a precizat că această epocă a iluziilor s-a încheiat şi că Europa trebuie să îşi asume propriul destin şi să investească masiv în apărare. Ursula von der Leyen le-a transmis deputaţilor europeni că Executivul comunitar a propus iniţiativa ReArm Europe, un plan care mobilizează până la 800 miliarde euro pentru consolidarea capacităţilor militare europene. Programul lansat de Comisia Europeană prevede:
- o clauza naţională de scutire, care permite statelor membre să depăşească pragul de 2% din PIB pentru apărare, cu posibilitatea de a ajunge la peste 3% în următorii patru ani, fără ca această majorare să fie inclusă în deficitul bugetar;
- crearea SAFE - un instrument financiar prin care UE va oferi 150 miliarde euro în împrumuturi pentru achiziţii strategice, de la apărare aeriană la securitate cibernetică;
- achiziţii comune - mecanism care permite statelor membre să colaboreze pentru a obţine preţuri mai bune şi a asigura o producţie de armament eficientă şi rapidă.
Von der Leyen a subliniat că Europa nu mai poate permite ca industria sa de apărare să fie depăşită de complexul militar rus: "Dacă ne uităm la cheltuielile militare în termeni reali, Kremlinul cheltuieşte mai mult decât toată Europa la un loc. Trebuie să acţionăm rapid şi hotărât".
Antonio Costa a atras atenţia asupra unui alt aspect esenţial: relaţia dintre securitate şi competitivitate economică. "Apărarea şi prosperitatea trebuie să meargă mână în mână", a spus el, subliniind că industria europeană de apărare nu este doar un element esenţial al securităţii, ci şi un motor de creştere economică.
El a arătat că, prin creşterea investiţiilor în apărare, Europa poate stimula inovarea, poate crea locuri de muncă şi poate reduce dependenţa de furnizori externi.
• Partidele europene, de acord cu reînarmarea, dar în dispută privind modalitatea de finanţare a ReArm EU
Deputatul european Manfred Weber, preşedintele PPE, a afirmat că în urma recentelor declaraţii ale lui Donald Trump şi a incidentului de la Casa Albă cu preşedintele ucrainean a devenit clar "că acum suntem singuri".
Manfred Weber a arătat: "Avem nevoie de proiecte comune la nivelul UE, cum ar fi apărarea antirachetă, anti-dronă sau un sistem prin satelit, nu putem depinde de SUA. Mi-ar plăcea să văd trupe cu steagul UE, dar acest lucru nu este încă în plan. Sarcina generaţiei noastre este să creeze o adevărată uniune a apărării, iar PPE este gata să treacă la treabă. Uniunea Europeană de Apărare serveşte la apărarea democraţiei noastre, este nevoie de o legitimitate şi mai democratică a procesului".
Iratxa Garcia Perez, preşedinta grupului S&D (Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor) a afirmat: "După ce Donald Trump a ajuns la Casa Albă şi s-a apropiat de criminalul Vladimir Putin, a devenit foarte clar că nu putem să mai depindem de terţi pentru a ne garanta securitatea. Această criză ne oferă posibilitatea de a face un salt real înainte pentru constituirea Uniunii Europene a Apărării. Planul ReArm EU este doar un prim pas înainte, dar suspendarea regulilor fiscale cu speranţa că vor fi atraşi 650 miliarde euro nu garantează că vom avea această sumă, deoarece nu toate statele au aceeaşi forţă fiscală. Considerăm că pentru a reînarma Europa avem nevoie de un nou instrument, care să fie succesorul lui NextGeneration UE. Avem nevoie de îndatorare comună şi nu de fragmentare naţională privind realizarea unor proiecte de apărare. Apoi trebuie să garantăm că investiţiile în apărare nu se fac în detrimentul bunăstării cetăţenilor noştri, nivelului de trai din Uniunea Europeană".
Ea i-a cerut preşedintei Comisiei Europene să implementeze un mecanism legal confişte cele 250 miliarde euro - reprezentând activele ruseşti îngheţate în Europa, iar banii respectivi să fie folosiţi pentru a înarma Ucraina, pentru a câştiga războiul.
Jordan Bardella, preşedintele grupului Patrioţilor pentru Europa, a spus că Europa trebuie să militeze în primul rând pentru pace în Ucraina şi apoi să lucreze pentru ca securitatea şi apărarea blocului comunitar să nu mai fie la cheremul niciunui stat terţ, nici măcar la bunul plac al SUA.
• ECR doreşte ca planul de reînarmare să se numească DefendEU
Nicola Procaccini, preşedintele grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) a declarat: "Am fi dorit o mai mare claritate asupra surselor de finanţare a planului ReArm EU, asupra planificării pe termen lung şi asupra inserţiei acestuia în cadrul general al NATO. Considerarea ReArm EU ca un fel de represalii împotriva lui Trump şi a Statelor Unite ale Americii este o greşeală tragică. Investiţia în apărare şi securitate este un act de demnitate pentru naţiunile noastre şi de respect pentru aliaţii noştri internaţionali. (...) Este de neimaginat ca apărarea europeană să fie detaşată de aliaţii americani şi de NATO, aşa cum şi-ar dori unii. (...) Să nu-i spunem ReArm EU, ci DefendEU. Pentru că pacea şi libertatea de care ne bucurăm trebuie apărate. Iar apărarea nu se realizează doar cu arme, ci cu infrastructuri strategice, materii prime, sisteme de comunicaţii, inovaţii tehnologice".
Valerie Hayer, preşedinta grupului Renew Europe a vorbit despre necesitate finanţării ReArm EU prin emiterea de euroobligaţiuni şi despre oferta Franţei privind scutul nuclear în vederea descurajării oricărui tip de agresiune la adresa securităţii continentului european.
Verzii europeni au sustinut şi ei planul de reînarmare a Europei şi de sprijinire a Ucrainei, cerând o Uniune reală a Apărării, dar fără clauza derogatorie la regulile fiscale. Ei au spus că din cele 800 miliarde euro, doar 150 miliarde sunt bani europeni, fără a exista o garanţie că din bugetele naţionale vor fi cheltuite 650 miliarde euro. Verzii au amintit că este nevoie şi de o infrastructură eficientă pentru a garanta mobilitatea militară în toată Uniunea Europeană.
Martin Schirderwan, şeful grupului politic Stânga Europeană a cerut desfiinţarea NATO, întărirea ONU în faţa lui Donald Trump care a ales să aplice legea junglei în Ucraina şi crearea unei structuri europene de apărare.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.03.2025, 07:49)
NATO e doar pentru americani, trebuie infiintat un stat major la nivel UE.
2. Ion
(mesaj trimis de Ion în data de 12.03.2025, 08:57)
Imbecilitate trista. Parlament de cretini. Unul si unul. Cum va fi armata Europei ? Vom lupta sub steag francez ? Imi e greata de atat cretinism. Nato a fost scutul Europei si a asigurat cea mai lunga oerioada de pace. Domnilor belicosi ganditi-va la ce insemna pax romana
3. Întrebare
(mesaj trimis de Nume în data de 12.03.2025, 09:43)
Vă rețin atenția cu un caz, poate mă lămuriți voi asupra unei dileme...
Acum 2 seri am urmărit integral pe postul tv Digi24 interviul cu domnul Ilie Bolojan. Un interviu decent, în care președintele interimar a fost la înălțime.
Acum, ce am constatat cu mai multe ocazii: de fiecare dată când un înalt oficial din România spune cu subiect și predicat: "Fără trupe românești în Ucraina", reporterii digi mai au puțin și plâng. Pur și simplu parcă moare ceva în ei.
Ați constatat și voi asta? Sau e doar impresia mea și trebuie să mă las de politică...
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.03.2025, 10:22)
Lasa-te!
3.2. Titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Nume în data de 12.03.2025, 10:40)
Mulțumesc de răspuns!
Cred că așa este cel mai bine.