PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI-A FĂCUT TREABA Mecanismul de redresare şi rezilienţă - aprobat, PNRR - încă în dezbatere

Parlamentul European a aprobat, ieri, Mecanismul de redresare şi rezilienţă, conceput pentru a ajuta ţările UE să combată efectele pandemiei de Covid-19, se arată într-un comunicat de presă al legislativului comunitar, decizia fiind salutată de Comisia Europeană.

Regulamentul referitor la obiectivele, finanţarea şi normele de accesare ale Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) a fost adoptat cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă şi 69 de abţineri.

Mecanismul este cel mai important element constitutiv al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro. Prin acesta, se pun la dispoziţie 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi pentru a finanţa măsuri naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei.

Prin noul mecanism pot fi finanţate şi proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior. Finanţarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar statele membre ale Uniunii Europene pot cere o prefinanţare de până la 13% pentru planurile lor de redresare şi rezilienţă.

"Mecanismul de redresare şi rezilienţă va contribui la modernizarea economiilor noastre şi la ecologizarea acestora. Am stabilit norme privind modul de cheltuire a banilor, dar le-am conceput suficient de flexibile pentru a răspunde diferitelor nevoi ale statelor membre. În cele din urmă, aceste fonduri nu trebuie utilizate pentru cheltuieli bugetare obişnuite, ci pentru investiţii şi reforme", a declarat deputatul european Siegfried Mureşan (PNL/PPE), unul dintre principalii membri ai Parlamentului European implicaţi în negocierile cu Consiliul UE.

"Destinul Europei este în mâinile noastre. Avem datoria de a asigura redresarea şi rezilienţa tinerilor şi copiilor noştri, care se vor afla în centrul redresării. Unul dintre cei şase piloni ai Mecanismului de redresare şi rezilienţă este dedicat în special acestora, ceea ce înseamnă investiţii în educaţie, reforme ghidate de nevoile acestora şi sprijin pentru a-i ajuta să dobândească competenţele de care vor avea nevoie. Nu dorim ca generaţia următoare să fie o generaţie izolată", a afirmat şi eurodeputatul Dragoş Pîslaru (USR-PLUS/Renew Europe), de implicat şi el în negocierile privind regulamentul mecanismului respectiv.

Comisia Europeană a salutat votul Parlamentului European, spunând că el confirmă acordul politic la care s-a ajuns în decembrie 2020 referitor la Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

"Mecanismul de redresare şi rezilienţă va mobiliza 672,5 miliarde de euro în acest scop, prin investiţii care vor sprijini tranziţia verde şi transformarea digitală a Europei, precum şi rezilienţa sa pe termen lung, în beneficiul tuturor. Salut votul pozitiv al Parlamentului European, acesta reprezentând un pas important în direcţia activării Mecanismului de redresare şi rezilienţă", afirmă Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

Consiliul trebuie acum să aprobe în mod oficial acordul convenit, care urmează apoi să fie semnat de preşedintele Consiliului ECOFIN şi de preşedintele Parlamentului European. Regulamentul va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial, urmând să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării. Comisia speră că toate aceste proceduri necesare vor fi finalizate la timp pentru ca Mecanismul de redresare şi rezilienţă să poată intra în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie.

Pentru a accesa alocările de 30,5 miliarde euro destinate ţării noastre, autorităţile de la Bucureşti trebuie să definitiveze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care se află în dezbatere publică în acest moment, sub egida Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

"Am avut o discuţie excelentă cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor şi am căzut de acord asupra câtorva priorităţi pe care trebuie să le finanţăm prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: reforma administrativă; eficientizarea administraţiilor publice şi, o dată pentru totdeauna, interconectarea bazelor de date ale instituţiilor publice; investiţii în educaţie/învăţământul dual; mutarea zonelor industriale in afara oraşelor; decontaminarea industrială; regenerarea urbană; proiecte integrate de punere în siguranţă a clădirilor publice; dezvoltarea zonelor metropolitane; refacerea infrastructurii de gaze medicinale astfel încât spitalele noastre să fie mai sigure; infrastructura rutieră - am reuşit să convingem Comisia Europeană să fim singura ţară care poate finanţa astfel de proiecte prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", a afirmat, ieri, pe pagină oficială de Facebook, vicepremierul Dan Barna.

PNRR trebuie trimis Comisiei Europene până la finalul lunii aprilie, conform calendarului aprobat recent de guvernul Cîţu.