Parlamentul îi premiază pe rău-platnici

Companiile care nu sunt în insolvenţă, şi-au depus declaraţiile fiscale şi au cazierul fiscal curat pot beneficia, timp de un an, de amânarea la plată a datoriilor către bugetul de stat.

Parlamentul a adoptat Legea privind amânarea la plată a datoriilor către buget, fără articolul care prevedea acestă facilitate exclusiv pentru societăţile care nu înregistrau obligaţii restante la bugetul de stat, până la data de 30 septembrie 2008.

Iniţial, în ordonanţa de urgenţă promovată de Guvernul Boc, această facilitate era acordată pentru o perioadă maximă de şase luni, însă în forma finală a legii, firmele pot opta şi pentru o amânare de până la doisprezece luni.

Amânarea la plată nu poate depăşi data de 20 decembrie a anului fiscal în care se acordă, iar cererile de amânare la plată a obligaţiilor fiscale pot fi depunse până la data de 30 iunie 2010, potrivit proiectului de lege adoptat de Parlament. Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, că "amânarea la plată nu generează diminuarea veniturilor bugetare, având în vedere că aceasta nu depăşeşte anul fiscal în curs".

Iniţiatorii mai susţin că măsura vine ca un balon de oxigen pentru mediul de afaceri pe timp de criză, însă, în fapt, ea crează discriminare între firmele care şi-au plătit datoriile către bugetul de stat în condiţii de criză şi cei care s-au dovedit rău-platinici.

O spune chiar ministrul în exerciţiu al Finanţelor, Gheorghe Pogea, care a declarat, ieri, în cadrul unei dezbateri pe teme economice, organizată de CONPIRON că aplicarea acestei facilităţi pentru toate firmele ar fi o chestiune nedreaptă despre care "nici nu vrea să audă".

De altfel, specialiştii spun că amnistia fiscală ar reprezenta o lovitură pentru bugetul de stat, mai ales în condiţiile în care, după estimările lor, anul viitor vom atinge maximul crizei.

Fondul Monetar Internaţional şi-a făcut, deja, publică opinia cu privire la acest aspect, apreciind că este "un semn de disperare".

Gheorghe Pogea are motive întemeiate să nu fie de acord cu amnistia fiscală şi pentru datornici: deficitul bugetar a ajuns, în primele zece luni ale anului curent, la 5,2% din PIB, în creştere, în condiţiile în care, după primele nouă luni, a fost de 5,14% din PIB. (n.r. sub ţinta convenită cu FMI pentru finalul trimestrului al treilea de 5,4% din PIB).

Veniturile statului au scăzut cu aproape 17 miliarde de lei, iar cheltuielile cu dobânzile reprezintă 1,5% din PIB, mai spune ministrul finanţelor. În plus, rata medie de creştere anuală a cheltuielilor sociale este de 45% în România.

De altfel, ministrul Pogea a avertizat, deja, că deficitul bugetul consolidat va deveni principala problemă a României, riscul major nemaifiind deficitul de cont curent.

Gheorghe Pogea a mai spus că şi în condiţiile în care am avea o colectare de 100% a taxelor şi impozitelor, veniturile la buget ar creşte cu doar 1,5 puncte procentuale.

Ministrul Pogea a arătat că datoria publică este încă în limitele normalului, însă ritmul ei de creştere este unul periculos, în condiţiile în care ne-am propus să reducem deficitul, în următorii trei ani, de la 7%, la 3% din PIB.