PE FONDUL RECUPERĂRII DEPRECIERILOR CAUZATE DE EFECTELE OUG 114/2018 ÎN ECONOMIE Fondurile de pensii din Pilonul II - la cea mai bună performanţă din ultimii nouă ani

Cele şapte fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au avut, anul trecut, un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanţă din ultimii nouă ani, pe fondul recuperării deprecierilor cauzate de efectele OUG 114/2018 în economie şi pe pieţele financiare, precum şi ca urmare a evoluţiilor peste aşteptări ale Bursei de Valori Bucureşti, arată un comunicat transmis de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Acesta subliniază că randamentul total realizat de toate fondurile de Pilon II, de la start (20 mai 2008) şi până la finele lui 2019, a fost de 154%, adică un randament mediu anualizat de 8,35% pentru toată perioada de func­ţionare a Pilonului II. Acest indicator este cu mult peste rata totală a inflaţiei din perioada analizată (41,8%), respectiv rata medie anualizată a inflaţiei pentru exact aceeaşi perioadă (3,05%).

Comunicatul citat arată: "Din cele 13 miliarde euro administrate de Pilonul II la finele anului 2019, peste 2,6 miliarde euro (12,6 miliarde de lei) reprezintă câştigul net obţinut din investiţii, exclusiv pentru cei peste 7,4 milioane de români care contribuie la acest sistem. Această sumă este netă de toate comisioanele de administrare percepute, care în prezent sunt printre cele mai competitive la nivel european, în urma modificărilor operate în legislaţie în ultimul an".

APAPR subliniază că performanţele fondurilor de pensii, în România şi în lume, vor avea întotdeauna o anumită volatilitate, ele reflectând îndeaproape evoluţia pieţelor financiare şi a economiei în ansamblu, pentru o structură de active reglementată: "Mai mult, aceste evoluţii sunt puternic influenţate nu doar de mediu economic, ci şi de deciziile politice. Un astfel de moment a fost adoptarea, la finele lunii decembrie 2018, a OUG 114/2018, care a produs scăderi bruşte şi severe ale pieţelor financiare din România, inclusiv a Bursei de la Bucureşti, unde fondurile de pensii au investiţii semnificative.

În acest context, randamentul cumulat al Pilonului II a pierdut aproape 4 puncte procentuale în mai puţin de 2 săptămâni, la finalul 2018. Acesta a fost motivul pentru care anul 2018 a fost singurul an de la înfiinţarea Pilonului II când randamentul la nivelul unui an a fost sub rata inflaţiei. De aceea, orice analiză care se concentrează exclusiv pe anul 2018 şi ignoră complet rezultatele istorice cumulate excepţionale ale fondurilor de pensii este profund incorectă şi va duce invariabil la concluzii greşite".

Conform surselor citate, rezultatele investiţionale ale Pilonului II au primit o largă recunoaştere atât din partea unor prestigioase instituţii internaţionale de profil, cât şi a celor din România.

Recent, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a afirmat că este necesară reformarea rapidă a sistemului de pensii, pentru că, altfel, celor născuţi după 1970 nu va mai avea cine să le plăteas­că pensiile. "Este momentul să venim cu o viziune pe termen lung, cârpeli s-au tot făcut de 30 de ani", a afirmat ministrul de resort, apreciind: "Există acest drept pentru a avea o pensie care nu este legată de contributivitate, dar calculul acestei pensii este în atribuţiile Guvernului. Asta nu înseamnă că trebuie să fie pensii de zeci de mii de lei, care să fie mai mari decât un salariu. Exist categorii care, prin tratate internaţionale, au dreptul la pensii de serviciu, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie pensii nesimţite. Noi susţinem în continuare pentru un singur principiu referitor la pensii: contributivitate, pentru că nu există două Româ­nii sau două tipuri de români, unii mai speciali decât alţii. Suntem aceiaşi oameni. (...) Sistemul de pensii astăzi este ca un caritas - cât ai oameni să contribuie, este ok, dar având în vedere evoluţia demografică din România, celor care sunt născuţi cam prin anii 70 nu va mai avea cine să le plătească pensia. (...) Trebuie să luăm o decizie foarte rapid despre reforma sistemului de pensii. Nu se întâmplă peste noapte, durează cam 10 - 15, poate 20 de ani, să reaşezăm situaţia. (...) Trebuie să reformăm întreg sistemul de pensii pentru că, fără o reformă clară, nu vor mai fi bani. Este momentul să venim cu o viziune pe termen lung".

Florin Cîţu a mai afirmat că, în acest an, contribuţia la Pilonul 2 este menţinută la 3,75%, iar din 2021 va fi 5%, dar "nu este suficient".

Şi ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat, la finalul lunii decembrie, că sistemul de pensii este în pericol din cauza scăderii numărului persoanelor active şi încurajează inves­tiţiile contribuabililor în fondurile private de pensii.

Ministrul şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu aprecierea de 40% a indemnizaţiilor din luna septembrie a acestui an şi a recomandat contribuabililor să investească în Pilonul II de pensii, care oferă un nivel de corectitudine mai ridicat, în raport cu contribuţiile realizate de oameni când se pensionează.

Violetei Alexandru a declarat, la vremea respectivă: "Pilonul 2 oferă posibilitatea de a-ţi vedea contribuţiile şi de a avea imaginea parcursului contribuţiilor tale, aşa cum sunt ele administrate de administratorii Pilonului 2. Cred că este un sistem corect, care dă măsura corectitudinii în raport cu ceea ce contribui în vederea perioadei de după activitatea profesională. Nu înseamnă că nu înţeleg rolul Pilonului 1, dar trasabilitatea banilor tăi, modul în care tu poţi vedea ceea ce se întâmplă cu economiile pe care le faci, cu contribuţiile pe care le trimiţi în Pilonul 2 dau mai multă siguranţă pentru contribuabilii noştri şi, ca atare, cred că este o chestiune de responsabilitate să gestionăm lucrurile de aşa manieră încât să fie corecte pentru cei care contribuie în vederea pensionării".

Sistemul de pensii este în pericol, consideră şi analiştii din piaţă, care ne-au precizat că, în 2050, nu va mai avea cine să plătească pensiile publice.

Economistul Aurelian Dochia ne-a declarat, recent: "În România, există două tipuri de pensie - pensia generală, asigurată prin bugetul asigurărilor publice de stat, şi sistemul Pilonul II de pensii private, precum şi un sistem de pensii private voluntare - Pilonul III, dar care are proporţii mult mai mici. Din experienţă, vedem că baza întregului sistem de asigurare a unor venituri pentru persoanele cu o anumită vârstă rămâne sistemul public de pensii de stat. Pilonul II a fost conceput şi trebuie văzut ca un supliment la sistemul public de pensii, dar nu ca un substitut, pentru că sumele care se varsă aici sunt mult mai mici decât cele luate de la salariaţi pentru pilonul I şi oricât de bine ar fi ele gestionate nu vor putea acoperi niciodată valoarea unor pensii normale".

Există destule experienţe în lume în care sistemul II de pensii trece prin anumite crize, atrage atenţia domnul Dochia, apreciind că au mai fost crize şi cu ani în urmă, în alte ţări, legate de sisteme de pensii care erau similare cu ale noastre, în contextul în care companiile implicate au dat faliment, iar oamenii care au contribuit la constituirea acelor sisteme au rămas fără bani.

"Nu întotdeauna acest sistem este sigur 100%, ca niciun alt sistem, de alt­fel", a conchis domnia sa, adăugând: "Ar fi bine ca Pilonul II să fie complementar la Pilonul I şi suplimentat şi de economiile individuale, fie prin contribuţia la pilonul III, fie prin investiţii individuale. O strategie bună este cea în care ai o diversificare mai mare".

La noi, în ultimii ani a crescut rapid nivelul pensiei, atât prin creşterea punctului de pensii, cât şi prin diverse modificări legislative care au creat avantaje cel puţin pentru anumite sectoare, atrage atenţia specialistul.

Analiştii subliniază că presiunea pe sistemul de pensii este foarte mare, iar decidenţii politici ar trebui să fie foarte atenţi cu deciziile în acest sector.