Sevil Shhaideh, fost vicepremier şi fost ministru al Dezvoltării Regionale, este propunerea statului român pentru Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, înlocuindu-l, astfel, pe Mihai Busuioc, care a demisionat din această funcţie, după ce a preluat preşedinţia Curţii de Conturi, potrivit unor surse din piaţa de energie.
Contactaţi de ziarul BURSA, nici Sevil Shhaideh şi nici oficialii OMV Petrom nu ne-au confirmat sau infirmat informaţia.
Pe 17 octombrie, Mihai Busuioc, fost secretar general al Guvernului, apropiat de Liviu Dragnea, a demisionat din funcţiile de membru al Consiliului de Supraveghere, membru al Comitetului de Audit şi membru al Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare al "OMV Petrom" (SNP), potrivit unui raport al emitentului trimis Bursei de Valori Bucureşti.
Mihai Busuioc a fost membru al Consiliului de Supraveghere al "OMV Petrom" începând cu data de 28 aprilie 2017.
Şi Sevil Shhaideh este considerată o persoană foarte apropiată de actualul preşedinte PSD Liviu Dragnea.
În primăvara acestui an, Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de Buget Finanţe a Senatului, a scris pe Facebook că, de cinci ani de zile, Victor Ponta şi guvernul PSD ar fi trebuit să majoreze participaţia statului la cea mai mare companie din România, OMV Petrom, făcând, astfel, referire la obligaţia de majorare a capitalului companiei cu terenurile aportate de stat, conform contractului de privatizare: "Este vorba de valoarea pământului care, odată introdus în capitalul social al companiei, ar fi mărit participaţia statului român, adică a noastră, la această mare companie. Să nu mai vorbim de dividendele pe care ar fi trebuit să le încaseze statul şi din care poate am fi finanţat şi reducerea CAS-ului pentru companii, propusă de mine în Parlament".
Un raport al Curţii de Conturi pe 2015 arată că OMV Petrom nu a îndeplinit dispunerea Curţii din 2009, cu privire la majorarea de capital cu valoarea terenurilor pe care societatea a obţinut atestat de proprietate, din cauza unor neînţelegeri cu statul român privind evaluarea. Până atunci, Curtea a semnalat, de nenumărate ori, că această obligaţie nu a fost îndeplinită.
Ministerul Energiei ne-a transmis, în mai multe rânduri, că a reiterat prin mai multe adrese solicitarea depunerii de către OMV Aktiengesellschaft Austria, în calitate de cumpărător şi acţionar majoritar, a tuturor diligenţelor necesare în vederea obţinerii tuturor certificatelor de atestare a dreptului de proprietate (CADP) aferente deţinute de Petrom OMV şi pentru care nu au fost obţinute CADP-uri, denumite în contractul de privatizare terenuri în curs de clarificare, în vederea efectuării celei de-a doua majorări de capital social OMV Petrom.
La finalul anului trecut, Ministerul Energiei, condus la acea vreme de Victor Grigorescu, ne-a transmis că Petrom mai are de obţinut atestate de proprietate pe 0,78% din totalul terenurilor şi, abia când le va stăpâni 100%, va putea să facă majorarea.
Subiectul majorării de capital a OMV Petrom a fost ridicat şi de Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, care a scris Curţii de Conturi că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea interveni, prin pârghiile legale pe care le deţine, să solicite OMV PETROM să procedeze la majorarea capitalului social prin aport în natură cu contravaloarea terenurilor pentru care a obţinut titlul de proprietate de la Statul Român.
În aprilie, Florin Cîţu a sugerat o înţelegere între austriecii de la OMV şi PSD, pe acest subiect: "Văd că Dragnea şi PSD nu vorbesc nimic de această furăciune ascunsă chiar de ei (n.r. amânarea majorării capitalului Petrom cu terenurile). Mai mult, l-au numit în consiliul de supraveghere al Petrom pe secretarul general al guvernului (n.r. Mihai Busuioc la data respectivă). Asta o fi legal? Nu o fi un conflict de interese? Eu pot să vă dau şi explicaţia. Vă aduceţi aminte vizita lui Dragnea la Viena în campanie electorală? Omul s-a întâlnit cu cancelarul. V-aţi prins cine a sponsorizat vizita? Dar nu în totalitate. Celălalt sponsor trebuie căutat, fără ipocrizie, în pădurile româneşti. Despre astea, Dragnea şi guvernul PSD nu zic nimic".
În mai 2017, Ministerul Energiei a propus modificări legislative, în domeniu, care păreau să favorizeze OMV. Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de Ministerul Energiei, majorarea capitalului social cu aportul în natură al statului reprezentând terenuri pentru care s-au obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate se va efectua la valoarea justă determinată prin raport de evaluare şi nu, ca acum, la valoarea din certificatele de atestare, ajustată cu inflaţia.
Gabriel Dumitraşcu, fost şef al Departamentului pentru Privatizare, a calculat că, prin modificarea legislativă, în cazul OMV Petrom, suma pe care OMV ar trebui să o aducă la majorarea de capital, pentru a-şi menţine ponderea, ar scădea de la 165 milioane euro, la numai 12,75 milioane de euro. Domnia sa a scris, pe o reţea de socializare: "În urma majorării capitalului social cu valoarea terenurilor însumând peste 1.300 ha, aduse ca aport de statul român şi având o valoare actualizată, conform legislaţiei (încă) în vigoare de peste 1,3 miliarde lei, reprezentând în jur de 290 milioane euro, statul român primeşte peste 3 milioane de noi acţiuni la Petrom. OMV AG pentru a-şi păstra participarea de 51% ar trebui să aporteze la capitalul social peste 165 milioane euro. Dacă OMV AG nu ar aduce acest aport şi ceilalţi acţionari ar subscrie la majorarea de capital social, atunci OMV AG ar scădea de la peste 51% din acţiunile Petrom la 47% şi statul român ar urca de la 20%, în prezent, la 24%. În fapt, OMV AG invocând contractul de privatizare, dar aflat în conflict cu legea societăţilor comerciale, doreşte să subscrie sau să cumpere acţiunile nou emise în favoarea statului român, în valoare echivalând cu 290 milioane euro, cu doar 12,75 milioane dolari".
În 2015, autorităţile noastre chiar au înaintat un ultimatum companiei austriece. Unele surse spuneau, atunci, că OMV este dispusă să vină la majorarea capitalului "Petrom" cu 12,7 milioane de euro, pentru a-şi păstra deţinerea în companie, conform valorii de piaţă a terenurilor, calculată la momentul derulării operaţiunii, în timp ce socotelile statului urcau suma la 50 de milioane de euro. Alte socoteli ale vremii, discutate între autorităţile noastre şi OMV, urcau suma cu care OMV ar fi trebuit să participe la majorare chiar la aproape 600 de milioane de euro, variantă cotată cu foarte puţine şanse de realizare.
PROIECT DE LEGE
"Redevenţele pentru exploatări onshore (pe uscat) rămân nemodificate"
Redevenţele pentru exploatări onshore (pe uscat) rămân nemodificate, în intervalul 3,5%-13,5% din valoarea producţiei zăcământului, în funcţie de mărimea exploatării, potrivit Proiectului de Lege pentru reglementarea sistemului de redevenţe al concesiunilor resurselor minerale, petroliere şi hidrominerale, publicat, recent, de Ministerul Economiei.
În proiectul de lege, apar modificări în cazul zăcămintelor offshore de ţiţei. Astfel, se stabileşte o cotă fixă de 8% pentru întreg volumul extras şi una variabilă între 4,5% şi 5,5% în funcţie de volumul extras. În cazul zăcămintelor offshore de gaze naturale, se stabileşte o cotă fixă de 10% pentru întreg volumul extras şi una variabilă între 2% şi 3%, în funcţie de volumul extras. Calculul contravalorii redevenţei petroliere offshore se face pe baza preţului de referinţă stabilit de către autoritatea competentă.
Analişti din piaţă care au consultat proiectul spun că acesta nu aduce mari schimbări în reglementarea şi cuantumul redevenţelor, deşi premierul Mihai Tudose anunţase o majorare a redevenţelor începând cu 2018.
Chestionat la finalul lunii august cum îşi explică nivelul scăzut al redevenţelor din România, Tudose a precizat: "Nu s-a uitat nimeni la ei (...) Nu dau vina pe greaua moştenire, pe ce s-a întâmplat înainte (...) Eu sunt astăzi aici pus cu o misiune de către două partide, să facem ca lucrurile să meargă în această ţară şi, dacă vom continua să nu vedem ceea ce se întâmplă, eu cred că stăm degeaba aici".
Legislaţia privind redevenţele a expirat în urmă cu trei ani şi de atunci noua legislaţie este tot în stadiul de discuţii.
La finalul anului trecut, Curtea de Conturi a solicitat Ministerului de Finanţe şi ANAF efectuarea unor verificări de specialitate în ceea ce priveşte modul de calcul şi de plată a redevenţei petroliere datorate de titularii de acorduri petroliere care au exploatat gaze naturale, în perioada 2006-2015.
Preţurile de referinţă ale gazelor extrase în România au fost stabilite incorect de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), fapt care a condus la diminuarea redevenţei petroliere la bugetul statului, pentru perioada 2011-2015, cu 4.671.501.106 lei (1.390.987.220 USD), se arată într-un raport de audit al Curţii de Conturi, citat de Hotnews care susţine: "În perioada 2013-2015, Romgaz a vândut gaze pe piaţă reglementată în cantităţi mai mari faţă de cât era obligat, la preţuri mai mici decât pe piaţă liberă, fapt care a dus la reducerea cu 177 milioane de lei a veniturilor companiei. În schimb, OMV Petrom a vândut sub cât era obligat pe piaţă reglementată, iar cantităţile livrate pe piaţă liberă s-au dus către o societate din cadrul grupului OMV. Raportul mai arată că Chevron a renunţat la acordurile petroliere fără să plătească la buget sumele aferente lucrărilor neefectuate".
1. ar merita sa se faca aprecieri pe tema
(mesaj trimis de anonim în data de 25.10.2017, 08:02)
Ar fi bine sa se faca propuneri de fond.