PE PARCURSUL ANULUI CURENT Băncile din Grecia încearcă să atragă capital de trei miliarde de euro

Băncile greceşti vor încerca să atragă, prin intermediul pieţei, fonduri în valoare de aproximativ trei miliarde de euro în acest an, urmărind să-şi consolideze rata de adecvare a capitalul şi să-şi protejeze lichiditatea, astfel încât să poată susţine economia ţării.

Conform ekathimerini.com, Piraeus Bank are în plan creşterea capitalului său cu 1,1 miliarde de euro, în vederea consolidării acestuia, iar alte bănci vor apela la piaţă pentru emisiuni de titluri Tier II şi obligaţiuni senior care ar trebui să le aducă aproximativ două miliarde de euro.

Fondurile care urmează să fie obţinute prin intermediul obligaţiunilor Tier II vor spori indicatorii de capital ai creditorilor, în timp ce lichidităţile din emisiunile de bonduri preferenţiale vor fi utilizate pentru susţinerea fluxurilor de numerar ale băncilor, scrie sursa menţionată.

Potrivit ekathimerini.com, Alpha Bank va recurge la pieţe pe măsură ce managementul său pregăteşte emiterea de titluri Tier II în valoare de 500-600 de milioane de euro şi apoi bonduri senior preferenţiale de aproximativ 500 de milioane de euro.

Observatorii pieţei anticipează, de asemenea, mişcări similare ale National Bank of Greece (NBG) - emisiuni de titluri Tier II şi obligaţiuni senior preferenţiale -, respectiv Eurobank, care va pregăti o emisiune de obligaţiuni pentru îmbunătăţirea lichidităţii sale.

Condiţiile de pe piaţă sunt considerate pozitive, deoarece, pe lângă lichiditatea excesivă a investitorilor, titlurile Tier II ale băncilor oferă randamente satisfăcătoare de aproximativ 5%, într-un moment în care randamentele pentru bondurile suverane scad până la niveluri minime, notează sursa.

Emisiunile de obligaţiuni sunt necesare pentru creşterea capitalului şi a fluxurilor de numerar înaintea impunerii de către de autorităţile de reglementare a cerinţelor minime de datorii eligibile (Minimum Required Eligible Liabilities - MREL) pentru extinderea capitalului de bază şi a lichidităţii creditorilor prin obligaţiuni, pe lângă acţiuni şi depozite.

Prin exerciţiul MREL - al cărui rezultat va fi anunţat de Comitetul Unic de Rezoluţie de la Bruxelles în primul trimestru pentru fiecare bancă în parte - creditorii sunt obligaţi să îşi consolideze şi să îşi crească fondurile ca să se protejeze de orice pierdere viitoare.

• HFSF îşi va micşora deţinerea la Piraeus Bank

Piraeus Bank SA, a treia mare bancă din Grecia, se pregăteşte să îşi majoreze capitalul luna viitoare, măsură care va reduce deţinerea statului elen la acest creditor, conform Bloomberg.

Şeful Fondului Elen de Stabilitate Financiară (HFSF - fondul de recapitalizare bancară din Grecia) a declarat recent că Pireus Bank va emite un prospect de emisiune luna aceasta şi va lansa titlurile până la finele trimestrului curent. HFSF deţine în prezent 61,3% din Piraeus Bank.

Conform unor surse citate de Bloomberg, banca vrea să atragă până la un miliard de euro (1,2 miliarde de dolari).

"Încă nu s-a decis ce tip de emisiune va fi - dacă aceasta va fi o operaţiune completă de piaţă sau una de drepturi", a spus, într-un interviu acordat Bloomberg, directorul executiv al HFSF, Martin Czurda, adăugând că fondul îşi va reduce deţinerea la bancă la mai puţin de 30%, însă acest lucru depinde de cererea de pe piaţă.

Czurda a refuzat să comenteze pe marginea dimensiunii ofertei, la fel un un purtător de cuvânt al băncii.

Coordonatorii globali pentru majorarea de capital de la Pireus Bank sunt băncile de investiţii Goldman Sachs Group Inc. şi UBS AG, potrivit lui Czurda. Morgan Stanley este consultantul HFSF.

Statul elen şi-a crescut participaţia la Pireus Bank după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a respins cererea de a plăti un cupon pentru obligaţiuni convertibile către HFSF în noiembrie 2020, pe fondul unei interdicţii generale asupra plăţilor în numerar din cauza pandemiei. Guvernul doreşte acum să-şi reducă această participaţie ca parte a unui efort de a readuce "la normal" sectorul bancar, la un deceniu după criza financiară care a lovit ţara.

Martin Czurda a declarat că guvernul grec lucrează la modificări ale legii care guvernează HFSF, dintre care una îi va permite fondului să participe la majorări de capital folosind propriile resurse. Aceasta este o măsură care i-ar oferi fondului posibilitatea să oprească vânzarea de acţiuni, dacă este necesar.

Potrivit lui Czurda, cea mai mare problemă pentru băncile din Grecia este dimensiunea creditelor neperformante din sistem, valoarea acestora fiind de 58,7 miliarde de euro, reprezentând 35,8% din total credite.

Czurda a mai spus că o altă provocare cu care se confruntă băncile elene sunt modelele lor de afaceri. "Suntem foarte critici cu modelele de afaceri şi provocăm băncile să devină realiste. Băncile trebuie să se transforme", a afirmat oficialul Fondului, adăugând: "Dacă lucrurile merg bine şi pieţele sunt normale, mă aştept ca băncile greceşti să funcţioneze normal într-un an sau doi".

• Guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, le cere creditorilor provizioane suplimentare

Guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, a informat recent că ţara sa va beneficia de plăţi anticipate de aproximativ 5,5 miliarde de euro anul acesta, dintr-un fond de redresare al Uniunii Europene, care vor avea ca destinaţie investiţiile, atrăgând în acelaşi timp atenţia băncilor elene să îşi constituie provizioane suplimentare pentru acoperirea unui noul val aşteptat de împrumuturi neperformante, potrivit ekathimerini.com.

Prezent la o dezbatere online, desfăşurată în cadrul unei iniţiative a Băncii Centrale Europene (BCE) de reexaminare a strategiei politicii monetare din Eurosistem, Stournaras a subliniat că este necesar ca măsurile fiscale şi monetare urgente luate în contextul pandemiei să fie înlăturate treptat atunci când ameninţarea pentru sănătatea publică va dispărea.

• Cipru va crea o "bancă rea" care va prelua credite neperformante de 10 miliarde de euro

Cu cea mai mare rată a împrumuturilor neperformante din zona euro, Cipru va crea o "bancă rea" ("bad bank") care va elibera instituţiile sale financiare de astfel de credite în sumă de 10 miliarde de euro, conform ziarului Phileleftheros.

Ministrul de Finanţe din Cipru, Constantinos Petrides, declară, citat de publicaţia menţionată, că "banca rea" va prelua în principal credite neperformante şi alte active riscante din instituţiile financiare din Cipru.

Oficialul cipriot subliniază că această bancă va funcţiona ca o companie de management al activelor, care are scopul să consolideze şi să preia datorii existente cu probleme din bănci, respectiv să le gestioneze. Constantinos Petrides susţine că propunerea guvernului de creare a "băncii rele" este un proiect ambiţios menit să sprijine debitorii care nu mai pot să îşi achite împrumuturile ipotecare să-şi păstreze casele.

Potrivit băncii centrale a Ciprului, împrumuturile totale din ţară au scăzut cu 111 milioane de euro sau 0,4% la sfârşitul lunii septembrie 2020, ajungând la 29,99 miliarde de euro, de la 30,10 miliarde de euro la finele lunii iunie 2020.

Totodată, rata creditelor neperformante în totalul împrumuturilor a coborât de la 22,3% la 21,1% la sfârşitul lunii septembrie.

În luna ianuarie, ministrul Petrides afirma: "Recunoaştem că raportul creditelor neperformante încă este ridicat. Guvernul a pregătit un plan de acţiune pentru rezolvarea stocului de astfel de împrumuturi. Creditele neperformante au atins un maxim de 28 de miliarde de euro în 2014, echivalentul a 45% din totalul împrumuturilor. Cele mai recente date disponibile indică un stoc de 6,3 miliarde de euro, echivalent cu 20% din totalul împrumuturilor. În 2021, ne aşteptăm să înregistrăm o reducere suplimentară".

Există voci care critică înfiinţarea "băncilor rele", considerând că prin preluarea împrumuturilor neperformante statele încurajează băncile să îşi asume riscuri nejustificate.

În Cipru, ideea de "bancă rea" a fost discutată de multe ori după criza financiară din 2013, când sistemul bancar al ţării aproape s-a prăbuşit.