Pensii speciale de jurnalişti pentru generalul Pavel Abraham, meteorologul Romica Jurcă şi colonelul Mircea Dogaru

Prin intermediul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, persoane cu legături vagi cu presa, dar cu conexiuni în politică şi instituţiile statului, primesc pensii suplimentate cu 50%, relatează fanatik.ro.

Statul român este complicele unei fraude de proporţii prin care sistemul de pensii este împovărat de plata unor indemnizaţii pe care nu ar trebui să le achite. Prin intermediul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) sunt plătite indemnizaţii către persoane care au fost condamnate penal sau care nu au avut nicio legătură cu presa, conform sursei citate.

După ce UZPR a fost inclusă printre uniunile de creatori ai căror membri ieşiţi la pensie pot primi o indemnizaţie echivalentă cu 50% din cuantumul pensiilor, numărul membrilor Uniunii a crescut exponenţial fiind primite persoane care nu au lucrat în viaţa lor ca ziarişti.

Politicieni, ofiţeri de carieră au fost primiţi de-a valma în UZPR primind un supliment consistent la pensiile care, în cazul lor, oricum sunt mari. Acestora li se adaugă persoane cu condamnări penale definitive. Până acum, nicio instituţie de control a statului român nu a încercat să remedieze situaţia.

Cum au ajuns ziariştii să primească "pensii speciale"

Din 2006, statul acordă o indemnizaţie de 50% din pensie artiştilor membri în uniunile de creaţie, ca o modalitate de rotunjire a câştigurilor artiştilor care adesea aveau la bătrâneţe venituri de mizerie. Prin Legea 83/2016 a fost inclusă şi UZPR în rândul acestor uniuni de creaţie, întrucât era singura asociaţie a jurnaliştilor care avea statut de utilitate publică, din anul 2008.

"La acea vreme, intenţia era să asigurăm o pensie decentă multor jurnalişti care aveau pensii foarte mici, mai ales în provincie. Mulţi dintre ei au lucrat pe drepturi de autor, cu salariul minim pe carte de muncă", a explicat Benone Neagoe, secretar general al UZPR la data adoptării legii.

Însă prin această lege, Uniunea s-a transformat într-o afacere în care sunt incluse acum mii de persoane. În lista oficială cu membrii UZPR în 2021, publicată în luna mai, se află 3.299 de persoane, însă chiar Uniunea recunoaşte că nu toţi sunt în listă fiind invocată protecţia datelor personale, celebrul de acum GDPR.

"Întrucât au apărut Reglementările U.E. 679/2016 (privind protecţia datelor personale), care au intrat în vigoare la 25 mai 2018, acest tabel mai poate fi vizualizat, dar pentru a putea menţine o evidenţă a membrilor UZPR pe această pagină publică, este necesar avizul fiecăruia, individual, conform modelului anexat. Consimţământul îl puteţi trimite fizic, prin Poşta Română, sau scanat, prin poşta electronică, pe adresele de secretariat", se arată pe site-ul UZPR, la secţiunea "Membrii UZPR".

Astfel că, sub pretextul GDPR, sunt ţinute la secret numele unor oameni care beneficiază un plus de 50% la pensie, plătit din banii contribuabililor. Iar motivele sunt uşor de explicat. În Uniunea au intrat persoane care nu au fost angajaţi în viaţa lor la un ziar care au avut doar legături sporadice sau vagi cu presa, dar acum încasează pensii grase.

Presa ca hobby, răsplătită cu pensie specială cu un bonus uriaş de 50%

Preşedintele Uniunii, Doru Dinu Glăvan, susţine că în UZPR nu este deschisă doar ziariştilor care au făcut din presă o profesie, ci tuturor celor care au publicat în presă.

"Noi nu atestăm calitatea de ziarist, ci creaţia jurnalistică. Este la fel ca la scriitori, care au fost medici, ingineri ş.a.m.d. Ei sunt primiţi dacă au creat materiale publicistice, nu dacă au fost ziarişti în cartea de muncă", a declarat pentru FANATIK Doru Dinu Glăvan.

Cu o definiţie atât de largă a profesiei, numărul membrilor UZPR a crescut apreciabil. "Purtători de cuvânt ai celor mai importante instituţii ale statului sunt în UZPR. Sunt oameni din justiţie şi din servicii. Numele lor nu este cunoscut pentru că şi de la Casa Naţională de Pensii, când s-a cerut numele beneficiarilor de indemnizaţii, ne-au dat doar civilii", a declarat pentru FANATIK, sub protecţia anonimatului, un fost membru în conducerea UZPR.

Ion Petrescu, fost şef al trustului de presă al MApN şi fost vicepreşedinte al Uniunii, a lăsat şi el de înţeles că preşedintele UZPR ar servi interese din afara breslei jurnaliştilor. "Din anumite interese, el este sprijinit. Dacă dintr-o zonă se eliberează adeverinţe pentru o altă zonă se înţelege de unde este sprijinit", a declarat Ion Petrescu.

Generalul Pavel Abraham, pensie specială mărită cu 50% pentru că a scos ziarul Poliţiei

Un exemplu este cel al generalului Pavel Abraham, fost şef al Poliţiei Române în perioada martie-septembrie 1997, devenit avocat după pensionare. Abraham nu a lucrat niciodată ca ziarist, contactele sale cu presa rezumându-se la statutul sporadic de comentator prin studiourile unor televiziuni.

"Păi el a scos ziarul Poliţiei!", îi justifică Glăvan prezenţa în scriptele Uniunii. Numai că "ziarul poliţiei" a fost, de fapt, revista "955 - Poliţia Capitalei", publicaţie obscură a Inspectoratului de Poliţie Bucureşti, la începutul anilor 90. Abraham a fost redactor-şef al acestei reviste un singur an, însă viciile severe ale legislaţiei îl îndrituiesc ca, pentru acel an, să primească un supliment de 50% la pensia specială de fost general. În schimb, un ziarist care, de exemplu, se chinuie cu o pensie 1200 de lei, mai primeşte încă 600 de lei. Practic, celui care are mult, mult i se dă, cel care are puţin, tot puţin primeşte.

Pe listă este şi numele generalului-maior Visarion Neagoe, care a devenit jurnalist "cu acte" pentru că a publicat articole "de nişă" în reviste militare. Neagoe este membru al secţiei de Ştiinţe Militare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, iar din 2013 este preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor "Regina Maria".

Generalul care nu vrea indemnizaţie

Numele unui alt membru ce provine din structurile militare este cel al generalului Mircea Chelaru, fost şef al Statului Major General şi actual deputat din partea AUR. Spre deosebire de Abraham, menţionat în lista publică a UZPR, Chelaru nu apare pe această listă, însă apartenenţa sa este menţionată chiar în CV-ul pe care deputatul AUR l-a postat pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Acolo este menţionat un stagiu de trei luni în cadrul emisiunii "Pentru Patrie", în anii 70, pe când era tânăr locotenent. Contactat de FANATIK, generalul Chelaru a admis că este membru UZPR încă de la înfiinţare, dar a precizat că nu beneficiază de indemnizaţie, chiar dacă îndeplineşte condiţiile pentru a o primi.

"Nu am aşa ceva, nici nu accept aşa ceva. Să fi trăit toată viaţa din jurnalism, tot nu acceptam. Când am plecat de acasă, tata mi-a zis să nu-i fac numele de ocară", a declarat Chelaru. "Îmi plătesc cotizaţia anuală la UZPR şi cam atât. Mi s-a spus la un moment dat de indemnizaţie", a adăugat deputatul. Acesta a precizat că activitatea sa publicistică este mult mai vastă decât cea menţionată în CV, cu articole publicate în "Lumea", "Observatorul Militar" etc.

Eroul Muncii Socialiste, fost prefect şi deputat, condamnat la închisoare, devenit patron de presă cu pensie specială +50% prin UZPR

Îndreptăţit la indemnizaţia de 50% în plus este şi Dan Ilie Morega, fost prefect de Gorj şi deputat PNL în legislatura 2008-2012. Unul dintre cei mai influenţi oameni din judeţul Gorj timp de ani în şir, Morega a schimbat partidele fără niciun fel de ezitare atunci când i-a convenit, trecând prin PSD, Alianţa pentru România, PRM, PNL. În anul 2011 a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupţie, în care a fost acuzat că a obţinut bani pentru PNL prin mijloace ilegale.

De meserie economist, Morega a fost decorat de două ori cu titlul de "Eroul al Muncii Socialiste" în perioada regimului comunist. A deţinut constant funcţii în administraţia centrală după 1989, iar calitatea de membru UZPR şi-o justifică prin faptul că a fost director al Editurii Ager, ziarul "Ager" şi asociat la Radio "Omega" din Târgu-Jiu. Aparent, un trust de presă. În realitate, este o publicaţie folosită de Morega pentru răfuieli politice la nivel local sau cu alte instituţii de presă. De exemplu, Morega este citat pe larg în propriul ziar într-un articol recent, intitulat savant "Online Ghiveci TV şi fiţuica News Rahat".

Un alt nume care apare pe listă este cel al lui Dumitru Rujan. O persoană cu acelaşi nume este deputat PNL de Caraş-Severin, judeţ în care a activat profesional preşedintele UZPR, Doru Dinu Glăvan. Contactat de FANATIK, deputatul Rujan a afirmat că nu este membru al Uniunii, fiind vorba de o coincidenţă de nume. Până să fi ajuns deputat, Rujan era antreprenor în Reşiţa.

Ultimul dintre Brătieni "nu e mare sculă de jurnalist, dar a avut articole publicate"

În schimb, este exclusă orice coincidenţă de nume în cazul lui Ion Brătianu, fost deputat şi fost candidat la preşedinţia României, devenit celebru în anii 90 cu porecla de "Brătianu Cartof". Chiar preşedintele UZPR a confirmat calitatea acestuia de membru al Uniunii. "Conform Statutului sunt primiţi cei care fac creaţie publicistică, chiar dacă nu sunt de elită. Sunt de acord că nu a fost mare sculă de jurnalist, dar a avut articole publicate", a spus Doru Dinu Glăvan.

Meteorologul Romica Jurcă, devenită şi ea jurnalist prin UZPR

Tot acesta a confirmat că şi cunoscutul meteorolog Romica Jurcă a obţinut patalamaua de jurnalist. "Chiar dacă este meteorolog, în cartea ei de muncă scrie probabil - nu ştiu exact, o să mă interesez - realizator de rubrică TV", a justificat Glăvan.

În cazul lui Ioan Curtean de Hondol este greu de găsit o legătură cu presa. Titlul "nobiliar" a fost obţinut prin adăugarea numelui satului de naştere alături de particula "de". Altminteri, a fost de meserie strugar, iar în 1966 a fugit din ţară. Ajuns în SUA, a devenit om de afaceri, iar în 1990 s-a întors în România. La un moment dat, a fost secretar general al Partidului Unităţii Naţionale Române, în vremea când partidul era condus de către Mircia Chelaru, actualul deputat AUR.

Sindicalistul rezerviştilor, luptător pentru indemnizaţie

Pe lista UZPR se află şi colonelul Mircea Dogaru, şeful Sindicatului cadrelor militare în rezervă, un personaj controversat. Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie, a activat în tinereţe ca profesor de istorie pentru ca apoi să devină istoric miliar la Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară. Nici după 1989 nu a lucrat în presă, activând tot în domeniul istoriei militare.

În 2004-2009 a fost consilier parlamentar, fiind angajat de către grupul PRM. La un moment dat, Dogaru apărea în anturajul aşa-zisului prinţ Paul al României, în perioada în care acesta încerca să obţină legitimarea ascendenţei sale în familia regală, Dogaru prezentând "argumente" care ar fi probat că regele Carol al II-lea a avut un fiu legitim înainte de Mihai I, pe Carol Mircea, tatăl "prinţului" Paul.

În anii 2010-2011, sindicatul condus de Dogaru a organizat o serie de proteste faţă de intenţia guvernului Boc a recalcula pensiile militarilor. La acea vreme, secretarul de stat din MApN Viorel Oancea susţinea că Dogaru a fost activist PCR adus în armată de către Ilie Ceauşescu, fratele fostului preşedinte din perioada 1971-1989. Recalcularea i-ar fi afectat direct nivelul pensiei, astfel s-ar explica motivul pentru care a organizat protestele împotriva premierului Emil Boc şi preşedintelui Traian Băsescu.

Manevra parlamentară prin care cei din sistemului pensiilor militare de stat primesc indemnizaţia mărită prin UZPR

Potrivit unor surse din UZPR, Mircea Dogaru ar fi făcut printre cei care au făcut lobby pentru ca în Legea 83/2016 să se menţioneze explicit faptul că indemnizaţia se acordă şi pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

La prima vedere, prevederea părea redundantă întrucât în UZPR erau deja ofiţeri care aveau vechime în presa militară şi care oricum se calificau pentru obţinerea indemnizaţiei. Însă menţionarea explicită că indemnizaţia de 50% din pensie se poate acorda şi celor din sistemul pensiilor militare, ale căror pensii oricum nu sunt acordate pe principiul contributivităţii, a făcut ca în Uniune să intre o serie de foşti ofiţeri MApN, MAI şi serviciile secrete pe motiv că au fost o vreme colaboratori ai unor publicaţii editate de către instituţiile în care lucrau. Astfel, au primit a doua pensie specială fără ca măcar să aibă vechime în profesia de jurnalist.

Nici măcar conducerea de atunci a Uniunii nu a cerut introducerea în lege a unei asemenea prevederi. "Parlamentul a introdus această modificare. Noi ne-am trezit cu ea în lege", a relatat Doru Dinu Glăvan. Practic, membrii PSD şi PNL ai comisiei de cultură din Camera Deputaţilor s-au folosit de iniţiativa fostului senator Haralambie Vochiţoiu (PP-DD, apoi UNPR), la care acesta a lucrat cu UZPR, ca să dea posibilitatea unor foşti militari să-şi suplimenteze veniturile.

Criteriile iniţiale ale Uniunii Ziariştilor, abandonate pentru bani: "Ne-am trezit cu maldăre de dosare"

Când apartenenţa la UZPR a devenit o miză financiară, lucrurile în Uniune au luat-o razna. Pentru acordarea indemnizaţiei de 50%, fiecare persoană trebuia să depună un dosar care era apoi analizat în Comisia de Atestare Profesională a UZPR. Erau trei cerinţe: 15 ani vechime în presă; studii superioare sau dovedirea calităţii de "persoană de notorietate publică", pentru cei cu studii medii; dovedirea vechimii neîntrerupte de cinci ani în UZPR, prin plata cotizaţiei anuale, fiind interzisă plata retroactivă a cotizaţiei, ceea ce ar fi reprezentat "cumpărare de vechime".

Cerinţele au fost încălcate aproape imediat după adoptarea legii. "După mai 2016, s-au schimbat lucrurile, ne-am trezit cu maldăre de dosare (...) S-a deschis robinetul şi au venit oameni care nici nu ne băgau în seamă până atunci. Au ajuns membri în Uniune secretare, purtători de cuvânt. Înainte nici măcar crainicele de la radio nu le primeam", a declarat pentru FANATIK Gheorghe Frangulea, fostul şef al Comisiei de Atestare.

Până în decembrie 2016, erau doar 300 de persoane care ar fi avut dreptul la indemnizaţie. Un an mai târziu, numărul lor crescuse de cinci ori, ajungând la 1.500. Problema nu era neapărat că subit o hoardă de jurnalişti s-a repezit să se înscrie într-o "organizaţie în care înainte nu venea nimeni", după cum spune Frangulea. Pe lângă oameni cu legături vagi cu presa, UZPR are propria colecţie de "penali", oameni condamnaţi definitiv şi care au trecut prin penitenciarele României.

Galeria "penalilor" intangibili din UZPR: de la Sorin Roşca Stănescu la... preşedintele Comisiei de Cenzori!

Din acest punct de vedere, standardele Uniunii sunt aproape inexistente, după cum arată şi exemplul lui Morega. Sorin Roşca Stănescu, fost director al cotidianului "Ziua", şi-a încheiat mandatul de senator din partea PNL în 2014 când a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare în dosarul privind manipularea acţiunilor Rompetrol.

Întrebat cum de Roşca-Stănescu este încă membru UZPR, Glăvan a răspuns: "Sorin Roşca Stănescu chiar a fost preşedintele Uniunii. Eu i-am cerut să vină cu un cazier şi, în cazul lui, instanţa nu a impus restricţii." Întrebat despre ce restricţii ar trebui să stabilească instanţa ca un condamnat penal să-şi piardă calitatea de membru, Glăvan a devenit evaziv. "O să mă interesez la juriştii noştri", a spus preşedintele UZPR.

Chiar preşedintele Comisiei de Cenzori a UZPR este condusă de un om cu condamnări penale, Ilie Cristescu. Acesta a fost condamnat în 1987 la numai puţin de 44 de ani de închisoare pentru fapte de corupţie: luare de mită, delapidare, trafic de influenţă. Pedepsele au fost comasate şi a primit o sentinţă de 10 ani de închisoare. Faptele au fost comise când Ilie Cristescu era director al staţiunii Băile Herculane. După Revoluţie a fost anchetat penal sub suspiciunea că ar fi contribuit la devalizarea societăţii de stat care administra aceeaşi staţiune, ajunsă acum în paragină.

Pe lista UZPR se mai află încă Florentin Scaleţchi, de meserie comandant de navă. Înainte de 1989 a fost condamnat de regimul comunist pentru tentativa de fugă din ţară. După Revoluţie a fondat Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România.

Dacă prima condamnare nu este una dezonorantă, nu acelaşi lucru se poate spune despre aceea primită în 2013, de 6 ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Scaleţchi primise, în 2005, 20.000 de euro de la o persoană pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca să-l aducă în ţară pe fiul mituitorului, condamnat la 18 ani de închisoare în Spania. Scaleţchi a ieşit din închisoare după numai un an de executare a pedepsei.

Recunoaştere pe banii românilor: "Într-adevăr, Emilian Frâncu ne-a... ne-a păcălit la un moment dat"

Un altul condamnat penal este Emilian Frâncu, fost parlamentar în două legislaturi şi primar la Râmnicu-Vâlcea. Frâncu este inginer de profesie, iar după revoluţie a înfiinţat un săptămânal în judeţul de baştină. Pe când era primar, în 2014, a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, fiind eliberat condiţionat după doi ani.

Condamnarea nu l-a împiedicat să rămână membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti. Situaţia lui Frâncu a mai intrat în atenţia presei în 2018, însă Doru Dinu Glăvan susţinea că este doar o eroare ca va fi îndreptată. "Emilian Frâncu, într-adevăr, ne-a... ne-a păcălit la un moment dat, că el urma să aducă cazier judiciar. Apoi a zis că nu poate să-l aducă... Şi atunci am stopat!", spunea Glăvan pentru PressOne. La trei ani de la declaraţia de atunci, Frâncu este încă membru UZPR.