Pensiile speciale, în aşteptarea reformării

Sesiunea parlamentară care a început ieri se anunţă una încărcată pentru Senat şi Camera Deputaţilor, din cauza reformelor legislative ce trebuie adoptate pentru a primi finanţările alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi prin prisma altor subiecte aflate pe agenda publică spre soluţionare, cum ar fi de exemplu, sancţionarea celor care conduc sub influenţa băuturilor alcoolice sau a drogurilor prin confiscarea autovehiculului sau eliminarea din localităţi ori mutarea la marginea acestora a spaţiilor care găzduiesc jocuri de noroc.

Printre priorităţile sesiunii parlamentare se află legea pensiilor speciale, care trebuie pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, precum şi alte proiecte necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, precum legea salarizării unice în sistemul bugetar şi legea pensiilor publice.

Situaţia este complicată dacă ţinem cont de faptul că, din totalul de 49 de jaloane şi ţinte din PNRR, care au ca termen de realizare martie 2023 şi iunie 2023, până la finalul primei sesiuni parlamentare, care s-a încheiat în 30 iunie, erau îndeplinite doar zece jaloane şi ţinte, în timp ce 39 erau restante, ceea ce înseamnă că autorităţile de la Bucureşti au bifat în acest an doar o cincime din obiectivele asumate pentru primul semestru.

Printre jaloanele şi ţintele din acest an, a căror implementare se află în întârziere, se numără: modificarea Codului fiscal în vederea reducerii şi/sau a eliminării altor stimulente fiscale cu scopul de a simplifica sistemul fiscal, de a-l face mai eficient, mai transparent şi mai echitabil; extinderea impozitării ecologice; modificarea legii privind sistemul de pensii; adoptarea Strategiei privind transportul naval; punerea în aplicare a principalelor recomandări de creştere a performanţei financiare şi operaţionale a CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători şi Metrorex; noul cadru juridic privind remunerarea funcţionarilor publici (legea privind salarizarea unitară).

PSD a anunţat, de asemenea, că va veni cu mai multe proiecte pentru a combate consumul de droguri, în urma tragediei de la 2 Mai, care vor fi discutate în regim de urgenţă. De asemenea, peprezentanţi ai PSD urmează să vină cu mai multe proiecte de înăsprire a sancţiunilor aplicate şoferilor care urcă la volan beţi sau drogaţi, printre propuneri numărându-se anularea dreptului de a conduce pentru cel puţin zece ani sau chiar confiscarea autovehiculului condus de un şofer drogat sau beat. Social-democraţii mai doresc adoptarea unui proiect de lege semnat de 88 de parlamentari PSD, care vizează modificarea OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Proiectul prevede închiderea tuturor spaţiilor în care se desfăşoară jocuri de noroc în interiorul localităţilor. Potrivit unor statistici recente, cel puţin 15% dintre adulţi practică o formă de joc de noroc, iar incidenţa dependenţei de jocuri de noroc la persoanele de peste 18 ani este de 0,6%, adică aproximativ 98.000 de oameni.

La nivelul întregii ţări funcţionează peste 10.000 de agenţii de pariuri sportive şi peste 70.000 de aparate, cunoscute sub numele de "păcănele".

Şi reprezentanţii Opoziţiei au anunţat mai multe proiecte din domeniile juridic, agricultură, sănătate, facilităţi fiscale, dar şi necesitatea adoptării unei legi privind pensiile speciale care să treacă de filtrul Curţii Constituţionale.

Prima lună a sesiunii parlamentare va testa unitatea coaliţiei de guvernare, deoarece premierul Marcel Ciolacu doreşte să treacă, prin asumarea răspunderii Guvernului, pachetul cu măsuri fiscale, necesar reducerii deficitului bugetar.

Reprezentanţii opoziţiei au anunţat deja că, dacă pachetul respectiv prevede creşteri de taxe şi impozite, vor iniţia o moţiune de cenzură. Pentru ca moţiunea respectivă să treacă este nevoie de votul favorabil a 50% plus unu din numărul parlamentarilor, adică 237 de voturi, pe care opoziţia parlamentare nu le poate întruni, decât dacă de partea ei ar vota şi unii reprezentanţi ai PNL şi ai grupului minorităţilor naţionale.

Pe lângă cele de mai sus, parlamentarii vor trece prin filtrul Legislativului ordonanţele de urgenţă prin care Guvernul va efectua cele două rectificări bugetare anunţate pentru acest an, prima urmând să fie adoptată de Cabinetul Ciolacu în cursul lunii septembrie.

Totodată, conform legislaţiei în vigoare, până la sfârşitul anului în curs, plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului trebuie să adopte şi legea bugetului de stat pentru anul 2024, iar comisiile de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică din cele două Camere trebuie să avizeze programele de achiziţii privind înzestrarea Armatei trimise de Ministerul Apărării Naţionale.

În ceea ce priveşte achiziţiile militare, menţionăm că pe ordinea de zi a Parlamentului se află şi modificarea legii privind industria naţională de apărare, care are prevederi şi cu privire la îndeplinirea obligaţiilor de offset de către partenerii din statele UE sau NATO ai companiilor din ţara noastră.