PENTRU AUTOSTRADA BUCUREŞTI-PLOIEŞTI Guvernul a aprobat mai puţin de 1% din suma estimată pentru exproprieri

Suma totală necesară pentru exproprierile care trebuie făcute în vederea construirii autostrăzii Bucureşti-Ploieşti se ridică la circa 68 milioane de euro, fără TVA, ne-au precizat surse oficiale din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Astfel, pentru sectorul Bucureşti-Moara Vlăsiei sunt necesare 28 milioane de euro, în timp ce tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti necesită 40 milioane de euro pentru exproprieri, ne-au mai spus sursele citate.

În aceste condiţii, Guvernul a aprobat, zilele trecute, demararea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în localitatea Olari, din judeţul Prahova, pe amplasamentul unde urmează să fie construit tronsonul Bucureşti-Ploieşti, din cadrul autostrăzii Bucureşti-Braşov. Astfel, suma globală estimată şi aprobată pentru despăgubirea unui număr de 45 de proprietari se ridică la 1,67 milioane de lei, adică circa 540.000 de euro, care înseamnă mai puţin de 1% (circa 0,80%) din necesarul estimat. Suprafaţa de teren din Olari, vizată pentru expropriere, este de 98.829,59 de metri pătraţi.

Narcis Neaga, şeful proiectului, estima, în urmă cu două luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că ministerul de resort ar avea nevoie de circa 40 de milioane de euro, pentru despăgubirea proprietarilor care deţin terenuri pe suprafaţa unde va fi construită autostrada. Cei mai mulţi bani, spunea domnia sa, sunt necesari pentru exproprierile aferente primului tronson (Bucureşti-Moara Vlasiei).

Domnul Neaga mai menţiona că suprafaţa totală de teren care trebuie expropriată este de 394 de hectare - 32 de hectare aferente primului tronson şi 362 de hectare situate în locul unde va fi construit cel de-al doilea tronson al autostrăzii.

Sectorul Moara Vlăsiei-Ploieşti va fi construit de consorţiul românesc format din "UMB Spedition", "PA&CO", "Euroconstruct" şi "Com-Axa". Referitor la stadiul în care se află realizarea acestui tronson de autostradă, reprezentanţii CNADRNR ne-au declarat: "Ordinul de începere a lucrărilor de cons­trucţie a fost dat in 27 iunie a.c. Până atunci, antreprenorul a lucrat pe un sector experimental, în total efectuându-se lucrări pe aproximativ 8 km. Lucrările nu au fost continuate întrucât proprietarii terenurilor nu au fost plătiţi şi, în consecinţă, aceştia nu au mai permis antreprenorului să intre pe teren. Plăţile pentru proprietarii de terenuri identificaţi şi evaluaţi au fost efectuate începând din data de 30 iulie. Până săptămâna viitoare credem că vor intra banii în conturile proprietarilor, iar lucrările vor putea fi reluate".

Sectorul de autostradă Bucureşti-Moara Vlăsiei va fi construit de consorţiul "Pizarotti & Tirrena Scavi-Italia", până în prezent nefiind dat ordinul de începere a lucrarilor, din cauza "problemelor legate de planurile parcelare, fapt ce împiedică întocmirea dosarelor cadastrale", ne-au precizat sursele citate. Potrivit acestora, au fost identificate problemele şi soluţiile posibile pentru deblocarea situaţiei, astfel încât, în maxim o lună procedurile de expropriere să intre în normalitate. Până atunci, antreprenorul va putea să deruleze lucrările necesare pentru întocmirea proiectului tehnic.

Ministerul Transporturilor (MT) nu a desemnat, încă, un consultant pentru desfăşurarea proiectului, lucrările fiind supravegheate de o echipă formată din specialişti CNADNR.

Autostrada Bucureşti-Braşov, corelată cu autostrada Braşov-Cluj-Borş, va asigura o legătură directă între România, centrul şi vestul Europei. Principalele condiţii care au stat la baza stabilirii traseului actual al autostrăzii au fost asigurarea legăturilor autostrăzii cu principalele zone generatoare de trafic şi continuitatea circulaţiei pe traseele unor drumuri naţionale, judeţene şi comunale întrerupte de traseul autostrăzii; diminuarea impactului negativ asupra mediului; evitarea, pe cât posibil, a demolării construcţiilor existente; ocuparea unor suprafeţe de teren şi scoaterea din circuit a terenurilor slab productive sau neproductive; evitarea rezervaţiilor naturale, a celor de mare importanţă arheologică precum şi a zonelor împădurite. De asemnea, stabilirea unor accese suplimentare la autostradă, pentru intervenţie în caz de urgenţă, de pe reţeaua de drumuri naţionale; adoptarea de soluţii care să permită creşterea capacităţii de circulaţie pe autostradă; adoptarea, pentru lucrările de artă, a unor soluţii constructive care să permită inspecţia şi efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente cu cheltuieli minime; precum şi încadrarea arhitecturală în zona străbătută de autostradă reprezintă alte considerente în baza cărora a fost elaborat traseul autostrăzii.