PENTRU ŞEDINŢA BNR DE ASTĂZI Piaţa anticipează majorarea dobânzii de politică monetară la 2,25%

Banca Naţională a României (BNR) este aşteptată, astăzi, să majoreze cu 25 de puncte de bază dobânda de politică monetară, la 2,25%, după majorările de 25 de puncte de bază din octombrie, decembrie şi ianuarie care au marcat debutul ciclului de majorare a dobânzilor. O nouă majorare de doar 25 de puncte de bază ar veni pe un fundal dominat de fragilitatea economiei din cauza creşterilor imense de preţuri din sfera produselor energetice şi, de asemenea, pe un fundal dominat de nivelul ridicat al cheltuielilor cu finanţarea şi nivelul ridicat al dobânzilor la care se împrumută statul.

BNR a ignorat în ultimele luni deciziile mai agresive de majorare a dobânzilor din restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, iar aşteptările din piaţă (sondajul Bloomberg) s-au temperat după ce la ultimele două şedinţe de politică monetară Consiliul BNR a adoptat măsuri care să nu ofere şocuri în economie. Analiştii BCR prognozează o dobândă-cheie de 3,00% la mijlocul acestui an, pe fondul întăririi graduale a politicii monetare şi de 3,5% la finalul anului.

Mai mult de jumătate din inflaţia locală provine din creşterea preţurilor din energie, iar ameninţarea pentru perspectiva inflaţiei este extinderea şi mai puternică a categoriilor unde se consemnează majorări de preţuri de consum dacă BNR nu reuşeşte să ancoreze aşteptările inflaţioniste. Majorarea dobânzilor are loc peste tot în regiune - în România BNR a semnalat un proces gradual de întărire a politicii monetare -iar în economiile dezvoltate se pregăteşte debutul strângerii robinetului banilor ieftini.

În decembrie, indicele preţurilor de consum (IPC) din ţara noastră şi-a reluat creşterea până la o rată anuală de 8,2% de la 7,8% în noiembrie, lună în care inflaţia a scăzut uşor ca urmare a intrării în vigoare a măsurilor de plafonare şi compensare a preţurilor mari la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii casnici. Măsura a fost extinsă în debutul anului inclusiv pentru IMM-uri şi anumite categorii de instituţii publice, însă aceasta este în continuare programată să expire la începutul lunii aprilie când sunt aşteptate includerea în facturi a preţurilor angro mari din a doua parte a anului anterior.

Amintim că inflaţia (IPC) a accelerat puternic în 2021, în condiţiile crizei preţurilor din energie, iar în decembrie a fost consemnată cea mai mare rată anuală a IPC din ultimii 16 ani. Totodată, rata CORE a inflaţiei a accelerat cu 0,4% la 4,7%, de la 4,3% în noiembrie, iar per total toate estimările anterioare ale BNR au fost depăşite de realitatea creşterilor de preţuri din economie.

BNR va publica vineri raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va oferi o nouă perspectivă atât asupra dinamicii anticipate a inflaţiei în acest an şi în următorii, cât şi asupra poziţiei politicii monetare în România. Aşteptarea este pentru o revizuire în sus a ratei anuale a inflaţiei pe termen scurt, dar şi pentru o revizuire în sus a ratei CORE pe orizontul de timp mai lung.

De asemenea, politica fiscală a fost mai neutră având în vedere planurile de consolidare fiscală ale Guvernului şi plafonarea salariilor în sectorul public, ceea ce ajută BNR în conduita politicii monetare ţinând seamă de cererea domestică. Totodată, analiştii BCR arată că stabilitatea leului şi lipsa unor presiuni pe depreciere în ultima perioadă favorizează politica BNR de întărire graduală având în vedere importanţa cursului valutar în reacţia BNR.

"Ne aşteptăm la o nouă majorare a dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază la 2,25%. Presiunile inflaţioniste majore şi îngustarea diferenţialului de dobândă faţă de alte ţări din regiune stau la baza ciclului de creştere a dobânzii. Credem că dobânda de politică monetară va atinge 3,0% la mijlocul acestui an, iar dobânda Lombard 4,0%", arată analiştii BCR într-un raport de analiză.

Având în vedere accelerarea inflaţiei CORE în ultimele luni şi probabil în următoarele luni şi invalidarea prognozelor anterioare ale BNR, întărirea condiţiilor monetare este mai mult decât bine-venită.

Valentin Tătaru, economistul şef de la ING Bank România, anticipează la rândul său o rată terminală a ciclului de majorare a dobânzilor în România de 4,00%.

"Mai multă atenţie ar trebui oferită ratei Lombard (pentru facilitatea de creditare), care ar putea să devină rata relevantă a politicii monetare pentru mare parte din 2022. Există riscul unor majorări mai rapide, ceea ce înseamnă că rata terminală (prognozată) ar putea fi depăşită în 2022. Una peste alta, piaţa muncii va rămâne tensionată ceea ce va conduce la riscuri în creştere pentru apariţia unei spirale preţuri-salarii", mai arată Valentin Tătaru.

Aşteptările inflaţioniste ale analiştilor financiari (sondaj BNR) pe orizontul de 12 luni au crescut puternic în ultima perioadă (vezi grafic), reflectând evoluţiile recente, în timp ce aşteptările inflaţioniste pe orizontul de doi ani sunt ceva mai temperate, fiind situate în apropierea buzei superioare a ţintei de inflaţie a BNR (2,5%, plus-minus 1%).

"Asta sugerează că mecanismul de ancorare încă funcţionează", se arată într-un material BNR despre dezvoltările macroeconomice recente din ţara noastră.