PERSPECTIVĂ NEGATIVĂ DE RATING Standard & Poor's spune că o luăm la vale

Standard & Poor's (S&P) a înrăutăţit perspectiva noas­tră de rating de la stabilă la negativă, ca urmare a creş­terii deficitului bugetar. În acest context, ţara noastră se va împrumuta mai scump, iar oamenii de afaceri se vor gândi de două ori înainte să investeas­că în economia autohtonă, care va fi mult mai vulnerabilă la şocurile externe, apreciază analiştii financiari.

Raportul S&P arată: "Abaterile cauzate de cheltuielile masive ale fostului guvern au forţat actuala conducere a României să revizuiască obiectivele fiscale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei. Planificatele majorări de pensii şi salarii vor contribui la adâncirea deficitului de cont curent deja substanţial inclusiv în 2020".

Deşi S&P se aşteaptă ca anul viitor să începem un proces de consolidare fiscală semnificativă, structura rigidă a bugetului şi volatilitatea mediului politic reprezintă riscuri faţă de aceas­tă ipoteză. Specialiştii de la Standard & Poor's consideră: "Înrăutăţirea perspectivei ratingului reflectă riscurile la adresa stabilităţii economice şi fiscale a României dacă autorităţile nu reuşesc să stabilizeze şi să consolideze strategia bugetară, inclusiv în urma planurilor de a implementa noi majorări de pensii de anul viitor".

Agenţia de evaluare a confirmat, ieri, calificativul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.

• Dochia: "Probabil că pasul următor va fi scăderea ritmului de creştere a economiei şi intensificarea presiunilor inflaţioniste"

În urma avertismentului S&P, ne vom împrumuta la costuri mai mari, ceea ce - în condiţiile în care bugetul pe 2019 şi 2020 are un deficit în creştere - este îngrijorător, apreciază analistul economic Aurelian Dochia. Acesta ne-a explicat: "Vom plăti mult mai mulţi bani pentru a finanţa acest deficit bugetar şi consecinţele sunt în serie. Pentru că o creştere a costurilor de împrumut pentru Guvern poate semnala o creştere a costurilor de împrumut şi pe piaţa privată, pe toate creditele".

"Nu ştim încă în ce măsură şi cât de repede se vor materializa aceste consecinţe, dar evident că pieţele financiare, atât cele internaţionale, cât şi cea internă, sunt într-o anumită reorganizare după acest anunţ şi investitorii vor reacţiona la el, cerând dobânzi mai mari pentru sumele pe care le investesc sub formă de împrumut sau sub alte forme".

Ulterior, această consecinţă de pe piaţa financiară se va transmite" către întreaga economie, pentru că în general costuri de împrumut mai mari înseamnă acces mai dificil la împrumuturi pentru cei care vor să atragă resurse, fie că este vorba de clienţi privaţi sau de firme care vor să investească, ne-a mai spus Aurelian Dochia. În opinia domniei sale, pasul următor va fi, probabil, scăderea ritmului de creştere a economiei şi intensificarea presiunilor inflaţioniste.

În ceea ce priveşte retragerile de investiţii de pe piaţa noastră, acestea au început de multă vreme, ne-a mai spus specialistul, menţionând: "În tot acest an am avut retrageri a unor diverse forme de investiţii. Ele vin pe piaţa noastră în măsura în care pot câştiga dincolo de costul finanţării pe care îl suportă investitorii. În acest an, investiţiile străine directe au fost la un nivel comparabil cu cel din anul trecut, iar alte forme de investiţii ca împrumuturile sau plasamentele sub formă de depozite au scăzut, în acest an".

Deficitul bugetar nu poate să fie reechilibrat rapid, consideră domnia sa, conchizând că vorbim despre un dezechilibru mare, iar presiunile care vin în anii următori din creşterile de salarii şi de pensii - la care nu se renunţă, anul viitor fiind unul electoral - sunt foarte greu de echilibrat.

Referitor la deficitul estimat pentru anul în curs, domnul Dochia a evidenţiat că MFP are un fond de rezervă cu care "mai poate manevra într-o anumită măsură pentru a atinge o anumită ţintă de deficit, în acest an".

• Codirlaşu: "Dacă nu se ia nicio măsură de scădere a deficitului, atunci ratingul ar putea fi downgradat"

S&P a intenţionat să reducă perspectiva de rating încă din primăvara anului trecut, după adoptarea OUG 114/2018, dar a renunţat la această decizie în contextul eliminării unor prevederi din OUG 114, care ar fi dus la downgrade, aminteşte Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România. Domnia sa ne-a explicat: "Anul acesta avem un şoc anticipat ca urmare a legii pensiilor, care face greu sustenabil deficitul bugetar. Acest lucru l-a mai spus şi FMI în prima parte a anului, când sublinia că efectul complet al legii va duce la un deficit de 5-6%. Astfel de efecte sunt greu de finanţat şi acelaşi lucru ni-l spune şi agenţia de evaluare S&P.

Mai sunt deficitele gemene. Avem deficitul de cont curent şi deficitul bugetar, ambele cele mai mari din regiune, ceea ce vulnerabilizează economia României la şocuri externe. Peste toate acestea vine şi încetinirea activităţii economice la nivel global".

Adrian Codirlaşu precizează însă că S&P a modificat doar outlook-ul: "Deocamdată avem un avertisment, care, pe termen scurt, poate induce o volatilitate mai mare, dar nu altceva. Doar în cazul în care nu se ia nicio măsură ratingul ar putea fi downgradat. Evaluatorii de la S&P presupun însă că vor fi luate măsuri în ceea ce priveşte deficitul bugetar".

Specialistul ne-a precizat că dacă un an sau doi deficitul bugetar este mare, dar există un plan pentru readucerea sa la ţintă, acest lucru nu este un motiv de scădere a ratingului de ţară. "Trebuie venit cu un plan de reducere a deficitului", concluzionează Adrian Codirlaşu, opinând: "Problema principală este şocul creşterii bruşte a pensiilor de anul viitor. Acesta este principalul punct care poate conduce la un downgrade".

• Unicredit: "Decizia S&P ar putea pune presiune pe cursul de schimb şi pe randamentele obligaţiunilor guvernamentale"

Decizia Standard & Poor's de înrăutăţire a perspectivei ratingului de ţară de la stabilă la negativă, din cauza creşterii deficitului fiscal şi a celui de cont curent, ar putea pune presiune suplimentară pe cursul de schimb şi pe randamentele obligaţiunilor guvernamentale, deoarece în următoarele zile s-ar putea observa posibile vânzări de active, apreciază analiştii UniCredit. Aceştia susţin că nu sunt anunţate măsuri majore de consolidare fiscală, în pofida aşteptărilor pieţelor (doar majorarea accizei la ţigarete şi interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, fără un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare).

Mai mult, MFP a revizuit de două ori în câteva zile ţintele de deficit pentru 2019 şi 2020, ceea ce a provocat incertitudine pe pieţe, arată sursele citate. Acestea subliniază că, ţinând cont de calendarul finanţării datoriilor, MFP trebuie să împrumute până la finalul anului încă 3,1 miliarde lei, fiind de aşteptat o creştere a randamentelor.

• Cîţu: "Schimbarea perspectivei ratingului se datorează iresponsabilităţii politicii fiscale prociclice promovate în ultimii ani"

Schimbarea perspectivei ratingului de către S&P se datorează iresponsabilităţii politicii fis­cale prociclice promovate în ultimii trei ani şi s-a ajuns în această situaţie deoarece Guvernul anterior a ignorat toate avertismentele primite de la agenţia de rating încă din luna februarie, afirmă ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, conform Agerpres.

Oficialul susţine: "În primul rând, agenţia explică foarte clar că schimbarea perspectivei se datorează creşterii nesustenabile a cheltuielilor angajate de Guvernul anterior, mai clar, urmare a iresponsabilităţii politicii fiscale prociclice promovate în ultimii trei ani. În al doilea rând, agenţia a luat în considerare programul de consolidare fiscală prezentat de actualul Guvern. În al treilea rând, agenţia a decis să păstreze ratingul de ţară al României. Iar în al patrulea rând, subliniez că suntem astăzi în această situaţie pentru că Guvernul anterior a ignorat toate avertismentele primite de la agenţia de rating S&P încă din luna februarie anul acesta".

Ministrul Finanţelor a adăugat că eforturile sale şi ale Ministerului Finanţelor Publice în perioada imediat următoare se vor concentra pe finalizarea elaborării bugetului pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2022, prin care se vor implementa politici ferme de consolidare fiscală pe termen mediu.

Florin Cîţu a subliniat: "Sunt sigur că în următoarele luni până şi cei mai sceptici observatori se vor convinge că România a intrat într-o perioadă lungă de politică fiscală responsabilă. Doar persoanele naive sau rău intenţionate pot să afirme că ratingul de ţară poate fi influenţat după doar o lună de guvernare PNL. Agenţia de rating Standard&Poor's afirmă foarte clar că principalul factor care ar putea contribui la îmbunătăţirea perspectivei este asigurarea consolidării fiscale, care să conducă la stabilizarea finanţelor publice şi a poziţiei externe a României ".

• Dancă: "Revizuirea perspectivei de rating nu este în zona de responsabilitate a actualului Guvern"

Revizuirea perspectivei României de către analiştii de la Standard & Poor's Global Ratings face referire la situaţia din finanţele publice, care nu este în zona de responsabilitate a actualului Guvern, a anunţat şeful Cancelariei primului ministru, Ionel Dancă, menţionând: "Este notat faptul că, pe final de an, au fost anunţate măsuri de consolidare fiscală şi bugetară care dau încredere investitorilor că perspectiva României se poate îmbunătăţi".

Dancă a precizat că analiştii au menţionat măsurile luate de actualul Guvern, care ar putea îmbunătăţi situaţia: "Vă atrag atenţia că în analiza celor de la S&P este notat faptul că, pe final de an, au fost anunţate măsuri de consolidare fiscală şi bugetară pentru final de an, care dau încredere investitorilor că perspectiva României se poate îmbunătăţi. Este o schimbare de perspectivă şi, în acelaşi timp, au fost observate de analiştii financiari, măsurile actualului Guvern în vederea consolidării fiscale şi bugetare. Noi avem încredere că aceste măsuri vor avea rezultatul dorit, de recâştigare a încrederii investitorilor şi pieţelor financiare în politica bugetară a actualului Guvern".

• S&P avertizează că ar putea revizui în scădere, în următoarele 24 de luni, ratingurile României

S&P avertizează că ar putea revizui în scădere, în următoarele 24 de luni, ratingurile României, dacă dezechilibrele fiscale şi cele externe continuă să se adâncească şi persistă mai mult timp decât estimează în prezent agenţia. Potrivit acesteia, absenţa consolidării fiscale are ca rezultat o datorie publică şi externă mai ridicate decât previzionează acum agenţia. Printre altele, lipsa sincronizării politicii economice are drept consecinţă o volatilitate sporită a cursului de schimb, cu potenţiale repercusiuni negative asupra bilanţurilor din sectorul public şi cel privat, mai arată raportul în documentul citat.

Specialiştii din cadrul agenţiei arată că perspectiva ratingului României ar putea fi îmbunătăţită la stabilă dacă se observă că executivul face progrese în ancorarea consolidării fiscale, ceea ce va duce la o stabilizare a finanţelor publice ale ţării şi a poziţiei noastre pe piaţa externă.

Încetinirea economiei va afecta veniturile guvernului, ceea ce va duce la noi presiuni bugetare, avertizează S&P. Conform scenariului macroeconomic de bază al agenţiei, creşterea PIB-ului României va rămâne aproape de 3% până în 2022.

Constrângerile la adresa ratingurilor includ prosperitatea economică redusă, capacitatea administrativă relativ slabă, mediul economic impredictibil şi o flexibilitate monetară doar de nivel mediu faţă de alte ţări cu rating similar.

Creşterea economiei româneşti ar urma să se situeze anul acesta sub 4%, înainte de a scădea în 2020-2021, în urma încetinirii cererii externe, apreciază agenţia de rating, care nu se aşteaptă la o consolidare fiscală semnificativă înainte de alegerile din 2020.

Pe termen mediu, S&P previzionează o creştere a PIB-ului României aproape de 3% până în 2022, chiar dacă există incertitudini pe termen scurt.

Pe termen mai lung, perspectivele noastre de creştere rămân constrânse de emigrarea forţei de muncă calificate şi declinul demografic, în condiţiile în care par să lipsească reformele structurale menite să rezolve aceste probleme, avertizează agenţia.

În plus, creşterea ridicată a salariilor din ultimii ani nu a fost însoţită de majorări comparabile ale productivităţii, ceea ce a erodat parţial competitivitatea exporturilor noastre, explică S&P.

Agenţia previzionează că deficitul general guvernamental va atinge 4,3% din PIB în 2019 şi 4% din PIB în 2020. În pofida incertitudinilor privind perspectiva fiscală, S&P se aşteaptă ca BNR să menţină sub control aşteptările inflaţioniste şi să menţină un nivel adecvat al rezervelor valutare.