Perspective sumbre pentru mediul de afaceri din Germania, la începutul anului

Starea de spirit în rândul IMM-urilor din Germania a continuat să se deterioreze la începutul noului an, după scăderea din decembrie 2023, conform ultimelor date prezentate în Barometrul KfW-Ifo.

Raportul lunar al băncii de investiţii şi dezvoltare deţinută de statul german, realizat împreună cu Institutul Ifo, arată că indicele climatului de afaceri a scăzut în ianuarie 2024 cu 3 puncte faţă de luna precedentă, până la -22,1 puncte, cel mai redus nivel din luna mai 2020 (vezi graficul 1), pe fondul unei tendinţe negative persistente în ultimii 2 ani.

Nivelul indicelui este interpretat prin raportarea la valoarea zero, care reprezintă "media pe termen lung neutră din punct de vedere economic", o medie determinată pentru intervalul care începe în ianuarie 2005.

Raportul subliniază că declinul are loc atât pentru indicii situaţiei curente cât şi pentru indicii aşteptărilor privind activitatea viitoare. Indicele aşteptărilor pentru următoarele şase luni a scăzut cu 3,3 puncte, până la -27,7 puncte, cel mai redus nivel din ultimele 15 luni, iar indicele situaţiei curente a scăzut cu 2,7 puncte, până la -16,3 puncte.

"Companiile mici şi mijlocii continuă să rămână extrem de pesimiste cu privire la viitor", se arată în raportul de la KfW.

Situaţia este deosebit de dificilă în sectorul construcţiilor, unde indicele climatului de afaceri pentru IMM-uri a scăzut cu 2 puncte, până la -31 de puncte, cel mai redus nivel din august 2005 (vezi graficul 2), în condiţiile în care indicele aşteptărilor a scăzut până la un nou minim istoric, de -39,5 puncte, de la -37,6 puncte în luna anterioară.

Situaţia s-a deteriorat şi pentru companiile mari din sectorul construcţiilor, după cum arată declinul de 4,6 puncte al indicelui climatului de afaceri, până la -20,5 puncte, pe fondul unei scăderi a indicelui aşteptărilor de 9,8 puncte, până la -40,2 puncte, cel mai redus nivel din ultimele 21 de luni.

La nivelul de ansamblu al companiilor mari, indicele climatului de afaceri a cunoscut o uşoară îmbunătăţire. Indicele agregat a crescut cu un punct, până la -26,3 puncte, în condiţiile în care indicele condiţiilor curente a crescut cu 0,2 puncte, până la -24 de puncte, iar indicele aşteptărilor a crescut cu 1,7 puncte, până la -28,7 puncte.

Documentul subliniază că îmbunătăţirea climatului de la nivelul companiilor mari s-a datorat exclusiv creşterii din industria prelucrătoare, unde indicele agregat a crescut cu 3,5 puncte, până la -24,8 puncte, iar indicele aşteptărilor a crescut cu 4,7 puncte, până la -26,4 puncte.

În toate celelalte sectoare economice principale, companiile mari raportează o deteriorare a climatului de afaceri, cea mai pronunţată fiind la nivelul companiilor din comerţ.

Raportul evidenţiază faptul că indicii climatului de afaceri se află la un nivel comparabil cu cel înregistrat în perioada pandemiei de coronavirus sau în perioada crizei din 2009, însă există o diferenţă majoră şi deosebit de îngrijorătoare: atunci economia a înregistrat contracţii majore, de aproape 4% sau 6%, în timp ce declinul economic din prezent este mult mai redus, iar prognozele de creştere sunt pozitive pentru acest an şi anul viitor.

Documentul încearcă să explice situaţia prin faptul că indicii climatului de afaceri "reflectă probabil o incertitudine considerabilă, pe fundalul unei situaţii foarte opace în prezent".

Barometrul KfW-Ifo mai subliniază că "în prezent, este dificilă separarea influenţelor economice temporare de provocările structurale cu care se confruntă modelul de creştere al Germaniei, bazat pe industrie şi exporturi, în faţa schimbărilor geopolitice, a tendinţelor demografice nefavorabile şi a transformării metodelor de producţie în scopul atingerii neutralităţii climatice".

Analiştii de la KfW şi Ifo au încercat să încheie raportul din ianuarie 2024 într-o notă optimistă, deşi "veştile pozitive sunt greu de găsit în prezent".

Unul dintre aspectele pozitive ar trebui să fie redresarea puterii de cumpărare, în condiţiile reducerii presiunilor inflaţioniste şi a creşterii salariilor reale, care ar putea conduce la creşterea consumului şi la o creştere economică uşoară în 2024.