Prima ediţie a "Conferinţei despre Diversitate şi Incluziune", organizată de Asociaţia Open Minds, cu susţinerea Exploratist şi BusinessMark, pe 28 noiembrie 2023, s-a încheiat cu succes, aducând împreună peste 400 de participanţi din industrii conexe, reprezentanţi ai companiilor şi ONG-urilor din România şi numeroşi participanţi interesaţi să exploreze impactul diversităţii în mediul organizaţional şi în comunităţi.
Alături de cei 26 de speakeri inspiraţionali, Conferinţa Open Minds a explorat 6 teme despre Diversitate şi Incluziune. Astfel, participanţii au avut oportunitatea să facă paşi importanţi atât în procesul de conştientizare, prin informaţii relevante şi storytelling personal, cât şi să contextualizeze informaţia într-un spaţiu experienţial, ghidat de empatie, implicare directă şi puterea lui "împreună".
Asociaţia Open Minds îşi propune ca această conferinţă să devină o verigă strategică în cadrul parteneriatelor dintre companii şi organizaţiile neguvernamentale bazate pe egalitate, consolidând fundamentul unei societăţi în care fiecare om are oportunitatea de a contribui la incluziune, echitate, progres şi dezvoltare.
"Adoptarea diversităţii şi incluziunii nu este doar o strategie de afaceri, ci este un imperativ moral. Construim un viitor mai bun prin acţiuni strategice comune, al căror impact este asigurat de diversitatea de perspective. Experienţa noastră până acum, inclusiv discuţiile şi ideile din cadrul conferinţei, confirmă că este eficient şi responsabil ca sectorul privat şi cel public să-şi unească eforturile. Alianţa dintre afaceri şi ONG-uri a deschis oportunităţi clare de producere a unor schimbări pozitive şi durabile. Calitatea dezbaterilor şi a ideilor puse în discuţie, precum şi atmosfera din cadrul conferinţei, mi-au dat şi mai multă încredere în forţa noastră comună. Aştept cu mare interes următoarea ediţie a Conferinţei despre Diversitate şi Incluziune | O experienţă Open Minds şi sunt convins că împreună vom genera un impact semnificativ pentru un viitor mai incluziv şi echitabil", a declarat Silviu Andrei Petran, Preşedintele Open Minds - Asociaţie pentru Diversitate şi Incluziune.
25 de speakeri au abordat 6 teme despre Diversitate şi Incluziune
Conferinţa a fost prezentată de Amalia Enache şi Dan Miron, iar dezbaterile şi activităţile s-au axat pe 6 teme: Ce înseamnă diversitatea şi incluziunea pentru organizaţii, Reprezentarea femeilor în poziţii de leadership, Diversitate generaţională, Incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, LGBTQIA+, Neurodiversitate.
"La baza misiunii noastre stă convingerea că diversitatea şi incluziunea sunt catalizatori ai unei schimbări foarte necesare în viaţă şi în societate. Avem responsabilitatea colectivă de a construi un viitor în care fiecare om să fie şi să se simtă valorizat şi inclus. Unindu-şi resursele financiare şi de expertiză, companiile şi ONG-urile pot îmbunătăţi strategic calitatea vieţilor oamenilor, atât în mediile de lucru, cât şi în comunităţi. Conferinţa despre Diversitate şi Incluziune | O experienţă Open Minds, marchează un foarte important prim pas pe această cale. Cred în conversaţiile, ideile şi colaborările pe care le va genera, în capacitatea noastră de a valorifica această energie pentru a trece la acţiune şi a genera schimbări semnificative. Ne angajăm să implementăm iniţiative concrete care să contribuie la transformarea vizionară pe care o propunem", a declarat Irina Georgescu, Directoarea Executivă Open Minds - Asociaţie pentru Diversitate şi Incluziune.
Ce ar trebui să facă organizaţiile cu adevărat incluzive
Realitatea arată că în 2023, conform celui mai recent studiu realizat de MKOR Research, doar 16% dintre angajaţi au beneficiat de training privind diversitatea şi incluziunea, în scădere faţă de 2021. În cadrul conferinţei, speakerii au dezbătut importanţa politicilor de recrutare şi management al carierei, rolul comunităţilor interne ERG şi al programelor de diversitate, dar şi dezvoltarea unor instrumente concrete de măsurare a gradului de implementare. Roxana Andrei, Director Resurse Umane la BRINKS România, a fost prezentă la conferinţă, arătând cât de important e ca organizaţiile să investească în două zone: în comunicarea internă (cu orientare spre angajat) şi în comunicarea externă (orientare spre societate). Aceasta a susţinut faptul că este nevoie de programe interne de formare şi dezvoltare, mai ales în rândul managerilor, tocmai pentru a creşte gradul de conştientizare, acceptare şi responsabilizare, pe principiul "firului ierbii". În acest sens, Roxana a punctat echilibrul de gen, creşterea numărului de femei în roluri de conducere/coordonare, asistenţă pentru angajaţi, webinarii despre sănătatea mintală, cancerul de sân, menopauză.
România, de la emigrare la imigrare: Noile provocări ale diversităţii într-o ţară multietnică
În cadrul conferinţei, Remus Anghel, Profesor de sociologie la SNSPA şi Cercetător la ISPMN, a discutat despre fenomenul migraţiei şi noile provocări ale diversităţii într-o ţară multietnică, demontând mituri precum acela că românii emigrează din cauza sărăciei sau faptul că România este o ţară a imigranţilor, raportat la contextul actual. Realitatea e că România are un statut triplu, fiind o ţară de emigrare, o ţară de tranzit şi o ţară de imigrare. În acelaşi timp, Europa Centrală şi de Est va cunoaşte, conform lui Remus Anghel, o pierdere de populaţie masivă până în 2027, actual 3,5-4,5 milioane persoane emigrând.
Accesibilizarea locurilor de muncă şi a spaţiului public pentru persoanele cu dizabilităţi
Deşi persoanele cu dizabilităţi trebuie să beneficieze de şanse egale de a accesa locuri de muncă de calitate, există o tendinţă reală de discriminare faţă de acestea la locul de muncă. Fundaţia Motivation a abordat modificările pe care angajatorii din România le pot face pentru a facilita dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilităţi, în acord cu principiul "adaptării rezonabile": de la accesul în clădire, la amenajarea unui spaţiu de lucru personalizat până la cel mai mic detaliu, precum covoarele tactile.
La conferinţă, Mara Calista, Membră a Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, a adus în lumină o altă realitate, anume că în România există 780.000 de persoane cu dizabilităţi, dintre care doar 17.500 sunt angajate. Anual, multe companii preferă să plătească taxa pe dizabilitate decât să lucreze cu persoanele cu dizabilităţi, iar, anual, se strâng 457 milioane de euro din taxa pe dizabilitate care nu ajung la aceste persoane.
De asemenea, Iris Popescu, activistă şi arhitect specializat în proiectarea incluzivă şi accesibilizare, a povestit despre necesitatea exerciţiilor de empatie şi în spaţiul public, tocmai pentru ca persoanele cu dizabilităţi să se poată deplasa la locul de muncă şi să nu mai fie alimentat fenomenul de (auto)izolare. Aceasta a arătat cât de vital este ca designul să fie incluziv, de la arhitectură, proiecte sociale şi spaţiu până la tehnologie şi includerea, încă din faza iniţială a proiectului, a unei rampe.
Impactul comunităţii LGBTQIA+ în mediul organizaţional
Conform studiilor efectuate de Asociaţia Mozaiq, doar 29% dintre români au văzut în ultima lună, în diverse contexte sociale, cupluri din comunitatea LGBTQIA+, în timp ce doar 22% cunosc un reprezentant al acestei comunităţi. De altfel, 10% dintre români ar rupe legăturile cu copiii lor dacă ar afla că aparţin acestei comunităţi. Astfel, cei prezenţi au aflat cum pot fi promovate discursurile pozitive în rândul organizaţiilor, societăţii, respectiv al mass-media, dar şi cât de redusă este, de fapt, expunerea acestor persoane în România. Situaţii dificile se regăsesc şi în şcoli, întrucât, conform Asociaţiei ACCEPT, 71% dintre elevii LGBTQIA+ consideră că tinerii din comunitate nu sunt în siguranţă la şcoală.
Sponsorizare de 10.000 EUR pentru Studiourile Ferentari
În urma sponsorizărilor strânse de organizatorii conferinţei, suma de 10.000 de EUR a fost donată Studiourilor Ferentari, un spaţiu educaţional vital pentru copiii şi tinerii din Ferentari. 80 de copii, cu vârste între 8 şi 20 de ani, sunt susţinuţi prin activităţi de educaţie remedială la română şi matematică, precum şi prin ateliere artistice de fotografie, dans, film, produse handmade. Proiectul educaţional a dat naştere unei comunităţi artistice robuste ce asigură resurse şi un grad în plus de bunăstare pentru copiii şi adolescenţii din cartier expuşi excluziunii sociale şi violenţei. La rândul lor, tinerii dăruiesc inspiraţie societăţii, prezentând în licee şi comunităţi idei şi atitudini inspiraţionale prin proiectele lor.
Viaţa cu sindromul Down: un scenariu în care curajul depăşeşte frica
Un actor social relevant care s-a alăturat conferinţei a fost şi Asociaţia Down Plus, care a adus în prim-plan modul în care persoanele neurodivergente, cu moduri unice de gândire şi învăţare, pot atinge excelenţa prin adaptări personalizate. Printr-o abordare inovatoare, organizaţia deschide noi orizonturi în sport, modă şi antreprenoriat şi reuşeşte să creeze oportunităţi unice, construite în jurul abilităţilor şi pasiunilor individuale, promovând incluziunea şi înlăturând stereotipuri şi prejudecăţi.
Larisa Bucur, Co-Founder şi Director Executiv, Asociaţia Down Plus Bucureşti, a aşezat în oglindă copilăria şi persoanele care se confruntă cu Sindromul Down, arătând că acest sindrom, prin particularitatea sa de dizabilitate intelectuală, presupune rămânerea la un stadiu de copilărie toată viaţa. Tot acest context vine cu o serie de nevoi la pachet - cu necesitatea unei îngrijiri speciale, cu adaptarea terapiilor, a mediului de lucru (dacă se ajunge acolo) -, fiindcă neurodiversitatea presupune dezvoltarea diferită a creierului, ceea ce înseamnă, implicit, o funcţionare diferită, o învăţare diferită, exact cum este şi cazul dizabilităţilor intelectuale.