Peste 75% din banii ce vor fi acordaţi României de CE în 2009 sunt pentru sporirea competitivităţii

România a cerut Uniunii Europene să-i ramburseze în 2009 circa 87,5 milioane euro pentru proiecte de creştere a competitivităţii economice, din totalul de 116,12 milioane euro solicitate în acest an pentru proiectele în curs de derulare, potrivit unor date obţinute de NewsIn de la Comisia Europeană.

Astfel, statul român a transmis la CE o solicitare de 87,49 milioane euro pentru plata în acest an a proiectelor din cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) Creşterea Competitivităţii Economice care beneficiază de finanţări comunitare nerambursabile prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Obiectivul FEDR este de consolidare a coeziunii economice şi sociale în Uniunea Europeană, prin diminuarea dezechilibrelor regionale. FEDR finanţează ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (mai ales IMM) în vederea creării de locuri de muncă durabile, infrastructuri legate, în special, de cercetare şi inovare, telecomunicaţii, mediu, energie şi transporturi,

instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.) pentru dezvoltarea regională şi locală şi cooperarea între oraşe şi regiuni, precum şi măsuri de asistenţă tehnică.

De altfel, 88,3% din totalul finanţărilor solicitate pentru rambursarea în 2009 de către România provin din FEDR, potrivit datelor Comisiei. Astfel, pentru proiectele din POS Transport, România a solicitat plăţi de 6,74 milioane euro, pentru cele din Programul Operaţional Regional, plăţile sunt de 6,18 milioane euro, pentru Asistenţă Tehnică - 382.000 euro, iar pentru cooperarea transfrontalieră România-Bulgaria, suma de rambursat se cifrează la numai 8.988 euro.

Tot prin FEDR sunt de plătit şi câteva proiecte din POS Mediu, însă grosul fondurilor de rambursat în 2009 pentru acestea provin din Fondul de Coeziune (FC). Este vorba de 15,31 milioane euro, din care 13,58 milioane euro sunt prin FC, iar restul prin FEDR.

Potrivit datelor CE, România şi Bulgaria sunt singurele state membre beneficiare de finanţare prin Fondul de Coeziune în perioada 2007-2009. De altfel, Fondul de coeziune nu cofinanţează programe, ci furnizează finanţare directă pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la început. Decizia de a finanţa un proiect este luată de Comisie, în acord cu statul membru beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate de autorităţi naţionale şi supervizate de un Comitet de Monitorizare, care furnizează asistenţă în mod similar cu ISPA.

Prin Fondul de Coeziune sunt finanţate proiecte pentru protecţia calităţii apei şi aerului, managementul deşeurilor, monitorizarea solului, prevenirea inundaţiilor, îndiguiri şi regularizări.

Recent, o sursă din cadrul Comisiei Europene declara pentru NewsIn că "cererile de plată intermediare pe care autorităţile române au prevăzut că le vor plăti beneficiarilor în acest an şi pentru care vor cere rambursări Comisiei se ridică la numai 116 milioane euro, din care 86 milioane euro sunt prin fonduri Jeremie". Aşadar, numai 30 milioane euro sunt sume de achitat pentru proiecte concrete, preciza sursa citată.

Programul Jeremie este un instrument al UE destinat sprijinirii IMM-urilor pentru accesul la fonduri cu capital de risc, iar România are alocate, în cadrul acestei iniţiative, 100 milioane euro.

Potrivit datelor CE, suma de 116 milioane euro corespunde estimărilor oficiale de plată anunţate de Ministerul Finanţelor pentru ansamblul programelor pentru care România poate primi fonduri structurale, respectiv mediu, tranporturi, dezvoltare regională, creşterea competitivităţii economice, dezvoltarea resurselor umane şi asistenţă tehnică, în condiţiile în care Guvernul României şi-a stabilit ca prioritate pentru acest an absorbţia cât mai multor fonduri comunitare.

România a plătit contribuţii de peste 3 miliarde euro în cei trei ani de când devenit membru al UE şi a primit, în schimb, din fondurile post-aderare 1,8 miliarde euro, ca avans pentru diverse proiecte, însă nu a cheltuit aceşti bani decât în proporţie redusă.

Bruxelles-ul atenţionează că solicitările de plăţi intermediare sunt destul de mici, printre altele, din cauza birocraţiei şi a întârzierilor în demararea proiectelor, iar punerea în practică a proiectelor pentru perioada 2007-2013 este în întârziere.

România va trebui să contribuie la bugetul Uniunii Europene cu 10,2 miliarde euro în perioada 2007-2013, în timp ce fondurile structurale pe care le poate accesa sunt aproape duble, respectiv de 19,67 miliarde euro, potrivit datelor Comisiei Europene.

"Pentru perioada 2007-2013, România are alocate 19,67 miliarde euro, din care 19,21 miliarde euro sunt pentru obiectivul Convergenţă, iar 460 milioane euro sunt pentru obiectivul de cooperare europeană teritorială", potrivit Strategiei de parteneriat cu România a Băncii Mondiale, care citează date ale Comisiei Europene.

Cofinanţarea naţională pentru acestea se cifrează la 5,53 miliarde euro, ceea ce ridică valoarea finanţărilor pentru politici de coeziune pe cei şapte ani la 25,2 miliarde euro.

Până în prezent, Comisia Europeană a aprobat României, printre altele, 11 proiecte majore privind protecţia mediului, din care 10 pentru apă şi canalizare şi unul pentru gestionarea deşeurilor, a căror valoare se cifrează la circa 1 miliard euro.