Peste trei miliarde de euro, aşteptate să ajungă în România până în martie

• Managerii companiilor de stat ar putea fi traşi la răspundere pentru pierderi

• Jeffrey Franks: România nu îşi permite un sistem public de tip "Mercedes", ci unul de tip "Dacia"

România va primi următoarele două tranşe din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional, în valoare de 2,3 miliarde euro, în mai puţin de o lună, imediat ce conducerea executivă a Fondului îşi va da acordul, a declarat, ieri, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România. Acesta a anunţat că jumătate din banii aşteptaţi luna viitoa-re vor fi folosiţi pentru susţinerea bugetului, respectiv pentru plata pensiilor şi a salariilor.

Celor două tranşe de la FMI li se va mai adăuga, în martie, o tranşă de la Comisia Europeană, de un miliard de euro, potrivit şefului misiunii CE în România, Fabienne Ilzkovitz.

"Conducerea executivă a Fondului se va întâlni la mijlocul lunii februarie, banii pentru cele două tranşe urmând să devină disponibili în 48 de ore de la decizia Boardului", a spus, ieri, Jeffrey Franks. Reprezentantul FMI susţine că perspectiva economică a României s-a îmbunătăţit odată cu formarea noului guvern şi votarea bugetului, dar se aştea-ptă ca ţara noastră să înregistreze o creştere economică semnificativă de abia din 2011.

"Potrivit estimărilor noastre, Produsul Intern Brut al României a suferit, anul trecut, o contracţie de 7%, dar considerăm că unele semnale pozitive s-au înregistrat încă din ultimul trimestru al anului trecut când deprecierea economică s-a redus. Pentru 2010, estimăm o creştere a PIB-ului de doar 1,3% urmând ca, din 2011, să vedem o revenire la rate semnificative de creştere", a mai spus, ieri, reprezentantul FMI.

Jeffrey Franks susţine că datele puse la dispoziţie de guvern arată că România şi-a atins în linii mari ţinta de deficit bugetar, de 7,3% din PIB stabilită anterior, însă mai are de muncit pentru îndeplinirea altor cerinţe.

"Guvernul nu a îndeplinit ţinta de reducere a arieratelor, fixată în martie 2009, parţial şi pentru că obiectivele pe care le-am stabilit iniţial pentru reducerea arieratelor erau bazate pe informaţii incomplete furnizate de guvern. Acesta ne-a dat o serie de date iniţiale, noi am stabilit ţintele, şi apoi guvernul ne-a informat că a mai descoperit o serie de arierate de care nu ştia, motiv pentru care a trebuit să ne revizuim şi noi ţintele de eliminare a arieratelor pentru aprilie 2011, faţă de finalul lui 2010".

Deşi Banca Centrală a ratat, în 2009, ţinta de inflaţie - de 3,5%, cu un interval de variaţie de plus/minus un punct procentual - oficialul FMI se aşteaptă ca acest lucru să nu se mai repete şi în 2010: "În prezent, inflaţia a coborât la nivelul anului 2008 şi ne aşteptăm să scadă. Banca Centrală trebuie să fie foarte prudentă astfel încât anul acesta ţinta de inflaţie să fie atinsă".

Împrumutul de la FMI are o valoare totală de 12,95 miliarde de euro şi se acordă în opt tranşe. Până în prezent, România a încasat primele două tranşe, în valoare de 6,85 miliarde de euro.

Ţara noastră mai are acorduri de finanţare şi cu Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Prima tranşă acordată României de CE a fost în valoare de 1,5 miliarde de euro.

Reprezentanţii Băncii Mondiale au declarat că al doilea împrumut din programul agreat nu va putea fi eliberat decât după adoptarea legilor privind salarizarea unitară şi reforma pensiilor, precum şi a reformelor din domeniul sănătăţii, educaţiei, asistenţei sociale şi din sectorul financiari.

• Legea responsabilităţii fiscale, adoptată până în martie, iar legea pensiilor, până în iunie

Deşi termenele pentru adoptarea legilor responsabilităţi fiscale şi a pensiilor erau decembrie 2009, reprezentantul FMI a menţionat, ieri, că a convenit cu autorităţile române noi termene limită.

"Cel mai probabil, Parlamentul va încerca să aprobe legea responsabilităţii fiscale în martie, iar legea pensiilor până la finalul lunii iunie. Iniţial, termenul limită pentru aceasta era finalul lunii decembrie 2009, însă autorităţile române s-au mişcat puţin mai greu decât am prevăzut şi din cauza situaţiei politice de la finele anului trecut", a precizat oficialul FMI.

Acesta a atins, ieri, şi subiectul sensibil al companiilor publice generatoare de pierderi, anunţând că un sistem de monitorizare va fi creat pentru responsabilizarea conducerilor acestora.

"Unele dintre companiile de stat generează pierderi semnificative care sunt plătite de contribuabilii români şi care au un impact general negativ asupra economiei pentru că nu îşi plătesc furnizorii, creând un lanţ de datorii. Am selectat împreună cu Ministerele Economiei, Transporturilor şi Finanţelor zece dintre aceste companii de stat care au dificultăţi. Intenţionăm să introducem un sistem de monitorizare a acestor companii, astfel încât guvernul să poată sancţiona managerii sau, după caz, întreprinderile pentru neperformanţă sau dacă nu îşi îndeplinesc obiectivele fixate", a explicat oficialul Fondului Monetar Internaţional.

• Nota de plată pentru salariile din sectorul public trebuie să fie de 6% din PIB

Reprezentanţii FMI şi ai CE au insistat, ieri, că România trebuie să îşi reducă din cheltuielile cu sectorul public, lăsând autorităţile române să decidă care este cea mai bună metodă ca să îndeplinească acest obiectiv.

Jeffrey Franks a declarat, ieri, că România este prea săracă ca să întreţină un aparat bugetar de mărimea celui actual, fiind nevoită să îşi direcţioneze puţinele resurse disponibile către investiţii şi pentru ajutorarea persoanelor sărace: "România nu îşi permite un sistem public de tip Mercedes, ci unul de tip Dacia. Nota de plată pentru sectorul bugetar a urcat mai mult decât poate sus-ţine economia României. Potrivit legii unice a salarizării, cheltuielile cu salariile bugetarilor trebuie să scadă la 6% din PIB. De fapt, nu este vorba despre o reducere a cheltuielilor, ci despre o revenire la nivelul de acum cinci ani, de când numărul bugetarilor a crescut constant. Guvernul poate reduce cheltuielile bugetare, fie prin îngheţarea salariilor, fie prin scăderea numărului de bugetari. Noi am lăsat la latitudinea autorităţilor române această decizie, probabil că vor utiliza ambele metode".

Şeful misiunii FMI în România susţine că aceste măsuri nu vor împiedica o viitoare creştere economică a României, în condiţiile în care revirimentul economic al ţării noastre nu va fi declanşat de creşterea cererii interne: "Revenirea economică a României va surveni odată cu creşterea exporturilor, nu a cererii interne".