Peste un sfert din companiile din ţara noastră sunt pesimiste cu privire la evoluţiile economico-sociale din 2022

Peste un sfert din companiile din ţara noastră sunt pesimiste cu privire la evoluţiile economico-sociale din acest an şi doar 15,8% se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei în timp ce aproximativ 60% consideră că situaţia nu se va schimba, conform Barometrulului Mediului de Afaceri din România, lansat astăzi de Academia de Studii Economice.

Potrivit raportului, mai mult de jumătate (58,2%) din companiile chestionate consideră că evoluţiile din anul 2022 vor fi similare celor din anul precedent, astfel încât îşi menţin aşteptările la un nivel constant.

Specialiştii din cadrul ASE au evidenţiat în cadrul raportului faptul că cel mai optimist sunt privite evoluţiile elementelor aferente investiţiilor, cifrei de afaceri şi pieţei. Astfel, 46,5% dintre companii au aşteptări mai bune privind investiţiile (Pilonul 3) şi 41,7% privind cifra de afaceri şi piaţa (Pilonul 1).

În timp ce, cele mai pesimiste aşteptări se manifestă în privinţa creşterii costurilor, a dificultăţii accesului la finanţare şi a evoluţiei economiei la nivel naţional şi global. Dintre companiile analizate, 58,5% se aşteaptă la creşterea costurilor şi înrăutăţirea accesului la finanţare (Pilonul 5), iar 48,7% sunt pesimişti în privinţa evoluţiei economiei naţionale şi globale (Pilonul 7).

De asemenea raportul arată că cel mai mare nivel de indecizie priveşte evoluţia profitabilităţii (Pilonul 2). Astfel, 30,1% dintre companii se aşteaptă la evoluţii mai bune, 31,9% întrevăd o înrăutăţire a situaţiei, iar 46,9% se aşteaptă la evoluţii similare celor din 2021.

• Cele mai notabile elemente relevate de analiza regională sunt următoarele:

• Cea mai mare valoare a indicelui RBI se înregistrează pentru Macroregiunea 3 (care include regiunea Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov), cu o valoare de 5,97, urmată de Macroregiunea 1 (care include regiunile Nord-Vest şi Centru), unde indicele se situeză la un nivel de 5,81. Macroregiunea 2 (care include regiunile Nord-Est şi Sud-Est) are un nivel mai apropiat de medie în ceea ce priveşte aşteptările pentru anul 2022, cu o valoare a RBI de 5,38. Macroregiunea 4 (include regiunile Sud-Vest şi Vest) este cea mai 63 pesimistă asupra evoluţiilor economico-sociale din acest an, nivelul RBI fiind sub medie, cu o valoare semnificativ mai mică decât în restul macroregiunilor, de 4,35.

• Cele mai ridicate valori la nivel naţional sunt înregistrate de Macroregiunea 1 pe Pilonul 1, Pilonul 2 şi Pilonul 5, iar de către Macroregiunea 3 pentru Pilonul 3, Pilonul 4, Pilonul 6 şi Pilonul 7.

• Cele mai multe companii optimiste în privinţa evoluţiilor economico-sociale din anul 2022 sunt companiile din Macroregiunea 3 (23,1%), urmată la distanţă semnificativă de cele din Macroregiunea 1 (15,8%). În schimb, în Macroregiunea 4, peste 60% dintre companii se aşteaptă la înrăutăţirea condiţiilor economico-sociale pentru desfăşurarea afacerilor. Companiile din Macroregiunea 4 au cele mai pesimiste aşteptări; chiar şi în Macroregiunea 2, unde 28,9% dintre firme au aceeaşi atitudine pesimistă, procentul lor este mai mic de jumătate faţă de cel înregistrat în Macroregiunea 4.

• Se evidenţiază Macroregiunea 4, pentru care se constată un tipar diferit de al celorlalte macroregiuni, cu un grad de pesimism ridicat asupra evoluţiilor din anul 2022 la majoritatea pilonilor. Macroregiunile 1 şi 3 au un tipar relativ similar, iar nivelul de optimism este mai ridicat decât media. Companiile din Macroregiunea 2 au tendinţa de a fi printre cele mai echilibrate în privinţa aşteptărilor manifestate în acest an.

• Cele mai notabile elemente relevate de analiza structurate pe dimensiunea companiei sunt următoarele:

• Cele mai optimiste aşteptări asupra evoluţiilor viitoare se înregistrează pentru companiile de mici dimensiuni, cu o valoare a RBI de 5,79, urmate de companiile de dimensiuni medii (RBI de 5,77) şi companiile de dimensiuni mari (RBI de 5,56).

• În funcţie de scorurile pe piloni, companiile de dimensiuni mari au aşteptări mai ridicate decât restul asupra evoluţiei investiţiilor (Pilonul 3), forţei de muncă şi dimensiunii companiei (Pilonul 4) şi interacţiunii cu autorităţile (Pilonul 6). Companiile de dimensiuni medii sunt cele care au cele mai mari aşteptări comparativ cu restul privind profitabilitatea (Pilonul 2). Firmele mici sunt cele care au perspectiva cea mai optimistă asupra costurilor şi accesului la finanţare (Pilonul 5), deşi valoarea indicatorului rămâne la un nivel scăzut, sub medie.

• Valoarea indicatorului pe piloni sugerează că aşteptările privind îmbunătăţirea evoluţiilor sunt cele mai mari pentru cifra de afaceri şi piaţă (Pilonul 1) şi investiţii (Pilonul 3), în această ordine, pentru firmele mici şi medii, în timp ce firmele mari se aşteaptă în primul rând la o evoluţie mai bună a investiţiilor, urmată de cea a cifrei de afaceri şi pieţei.

• Cea mai mare pondere a firmelor care se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei economico-sociale în anul 2022 se întâlneşte în cazul firmelor de mici dimensiuni (17%), urmată de firmele mari (15,9%) şi cele de dimensiuni medii (14,5%). În schimb, cele mai multe companii pesimiste sunt cele medii (27,8%), urmate de cele mari (26,1%) şi firmele mici (22,7%).

• Cele mai notabile elemente relevate de analiza structurate pe sectorul de activitate sunt următoarele:

• La nivelul sectoarelor de activitate, RBI are valoarea cea mai ridicată pentru activităţile din grupa CAEN 3, care cuprinde servicii IT, servicii financiare, imobiliare, activităţi profesionale şi altele, cu o valoare de 6,11, urmată de grupa CAEN 1 (agricultură, silvicultură şi pescuit), cu o valoare de 5,67. RBI pentru grupa CAEN 2 are valoarea de 64 5,54, cel mai scăzut nivel dintre cele trei grupe, sugerând că industria, construcţiile, comerţul, activităţile de reparaţii autovehicule şi motociclete, logistică şi HORECA sunt cele mai reticente în privinţa evoluţiilor economico-sociale din anul 2022.

• Evoluţia investiţiilor şi a cifrei de afaceri au, din nou, cele mai ridicate valori ale indicelui, indiferent de sectorul de activitate investigat, în timp ce perspectivele pesimiste se menţin în ceea ce priveşte evoluţia costurilor şi a accesului la finanţare, respectiv a dinamicii economiei naţionale şi globale.

• Aşteptările mai ridicate ale companiilor din grupa CAEN 3 se observă şi prin ponderea mai ridicată a companiilor care aşteaptă o îmbunătăţire a evoluţiilor economicosociale în anul 2022. Astfel, un sfert dintre companii consideră că situaţia va avea o evoluţie mai bună decât anul anterior. Procentul firmelor cu aşteptări optimiste este semnificativ mai redus în rândul companiilor din grupa CAEN 2 (doar 14,9%) şi redus aproape la jumătate pentru cele din grupa CAEN 1 (7,7%).

• De altfel, grupa CAEN 3 este singura în care procentul celor care se aşteaptă la o îmbunătăţire este mai mare decât al companiilor care prevăd o înrăutăţire a evoluţiilor, situaţia fiind inversă pentru companiile din grupele CAEN 1 şi 2. În plus, un procent semnificativ dintre companiile aflate în toate cele trei grupe se aşteaptă la o evoluţie similară anului 2021.

Baromentrul Mediului de Afaceri din România de este un instrument ştiinţific, care măsoară cantitativ şi calitativ informaţiile din mediul de afaceri de la noi, şi poate să constituie un instrument util companiilor care activează în ţara noastră, potenţialilor investitori, dar şi instituţiilor guvernamentale, responsabile pentru dezvoltarea şi monitorizarea politicilor economice şi pentru sprijinirea mediului de afaceri. Barometrul s-a concentrat pe răspunsurile oferite de 1068 de firme din ţară cu privire la nivelul de încredere al mediului de afaceri analizat de-a lungul a şapte piloni: cifra de afaceri şi piaţa, profitabilitatea, investiţii, forţa de muncă şi dimensiunea companiei, costuri şi accesul la finanţare, interacţiunea cu autorităţile din perspectiva companiei şi evoluaţia economiei naţionale şi globale.