Petre Pavel Szel: "Dominantă rămâne restructurarea portofoliului de acţiuni"

Petre Pavel Szel, preşedintele "SAI Muntenia", companie care administrează SIF4 "Muntenia", se declară relativ mulţumit de rezultatele obţinute, anul trecut, de SIF4 dat fiind contextul economic în care societatea a activat.

"Anul 2011 a fost un an des-tul de bun. Am realizat cea mai mare parte din ansamblul tranzacţiilor pentru valorificarea acţiunilor BCR, fapt care a reprezentat obiectivul nostru principal stabilit, de alt-fel, şi în cadrul adunării generale a acţionarilor".

Profitul net înregistrat de SIF "Muntenia", anul trecut, a fost de 65,33 milioane de lei, cu 10,09% mai mic faţă de 2010, iar activele societăţii de investiţii au fost în valoare de 1,322 miliarde de lei, cu 14,4% mai mici faţă de începutul anului, scădere mai mică decât a indicilor bursieri.

Societatea de investiţii financiare urmează ca, în două săptămâni, să îşi publice programul de activitate, obiectivele pentru acest an şi programul bugetului de venituri şi cheltuieli. Domnul Szel, cu toate că nu ne-a putut da detalii despre viitoarele investiţii pe care intenţionează să le facă SIF4, ne-a spus că activitatea din acest an va fi caracterizată de continuitate.

"Dominantă rămâne, şi în acest an, restructurarea portofoliului de acţiuni. Aproximativ 80% din acţiunile SIF "Muntenia" provin din portofoliul iniţial FPP (n.r. Fondul Proprietăţii Private), iar până acum, având în vedere condiţiile existente pe piaţă în toţi aceşti ani, restructurarea nu s-a putut face într-o măsură mai mare. Acest lucru nu înseamnă că SIF4 nu a iniţiat sau nu a sprijinit, inclusiv financiar, activităţi de restructurare importante în cadrul societăţilor din portofoliu. În acest an, unul dintre obiectivele principale îl reprezintă finalizarea tranzacţiilor cu acţiuni BCR şi înlocuirea cu titluri Erste, respectiv cu bani", ne-a spus preşedintele "SAI Muntenia".

La jumătatea lunii septembrie 2011, grupul austriac "Erste" a încheiat un acord de principiu cu SIF "Muntenia" (n.r. alături de alte trei SIF-uri) pentru preluarea unui pachet de 24,12% din acţiunile BCR, o parte din tranzacţiile aferente fiind încheiate anul trecut.

La începutul lunii februarie, SIF4 a primit 0,38% din titlurile "Erste" (simbol EBS) în schimbul unui pachet de acţiuni BCR, după ce şi-a exercitat dreptul de opţiune de aport de acţiuni la majorarea capitalului social al "Erste Group Bank".

În urma exercitării acestui drept, SIF "Muntenia" a dobândit 1,486 milioane titluri reprezentând 1,02% din totalul acţiunilor "Erste" în schimbul aportului său reprezentat de un număr de 190,233 milioane acţiuni emise de Banca Comercială Română. În urma acestui schimb, SIF "Muntenia" a rămas cu un pachet de acţiuni BCR pentru care va încasa aproape 53,5 milioane lei în următoarele săptămâni.

Domnul Szel a menţionat că, în urma tranzacţiei încheiate cu "Erste", SIF "Muntenia" are o prezenţă semnificativă pe pieţele internaţionale. Domnia sa ne-a spus că, în legătură cu tranzacţia încheiată cu "Erste", SIF4 a primit oferte de la mai multe bănci şi fonduri internaţionale pentru a-şi mări participaţia pe pieţele internaţionale. "Momentan nu ne grăbim. În viitor nu excludem posibile investiţii pe aceste pieţe", ne-a spus Petre Pavel Szel.

• Valoarea dividendelor, afectată de criză

Conducerea SIF4 propune, pentru acest an, un dividend pe acţiune egal cu cel acordat în 2010, în valoa-re de 0,081 lei, ceea ce reprezintă, practic, transformarea întregului profit net în dividende. Domnul Szel ne-a spus că, deşi profitul nu a fost foarte mare în raport cu activul net, societatea a putut totuşi oferi acţionarilor dividende, cu toate că valoarea acestora este mai mică decât cea din anii anteriori crizei financiare.

De asemenea, reprezentantul SIF "Muntenia", deşi recunoaşte dreptul acţionarilor de a primi dividende, consideră că este puţin deplasat ca un investitor instituţional, care este practic o entitate asemănătoarea sau chiar identică cu SIF să facă presiuni pentru a obţine un dividend mai mare decât cel propus de administratorul societăţii.

"Prin statut, SIF4 este un fond balansat, adică se situează între un fond de creştere, care nu acordă acţionarilor dividende, ci îşi reinves-teşte câştigurile, acţionarii câş-tigând din creşterea valorii titlurilor, şi un fond de venit, care nu îşi reinvesteşte câştigurile ci îşi răs-plăteşte investitorii prin plăţi periodice sub formă de dividend", ne-a spus domnia sa.

Un subiect care a stârnit de multe ori controverse este existenţa acţionarilor reziduali, adică acei acţionari care deţin un număr mic de acţiuni ca urmare a procesului de privatizare în masă, care nu voteză în AGA şi care nu îşi ridică niciodată dividendul, iar după trei ani, valoarea acestuia se capitalizează de către SIF.

Domnul Szel a menţionat: "Dividendul este la dispoziţia acţionarilor, dar trebuie să ţinem cont că SIF-urile au milioane de investi-tori, iar o parte dintre aceştia nu a făcut niciun demers în sensul de a-l ridica timp de trei ani de la acordarea acestuia. În consecinţă, este normal, dar şi legal, ca acesta să rămână în proprietatea tuturor acţionarilor".

În acest an, acţionarii SIF4 sunt chemaţi să voteze prescrierea dividendelor neridicate, în valoare de 23 milioane lei, aferente exerciţiului financiar din 2008.

Domnul Szel a ţinut să precizeze că, practic, nu este vorba de o prescriere a dreptului la dividend, ci de o prescriere a datoriei societăţii faţă de acţionari, dreptul la dividend rămânând în vigoare.

• "Dacă eşti mai zgomotos, mai activ în a te promova, piaţa apreciază acest lucru"

Petre Pavel Szel ne-a declarat că acţiunile SIF4 au avut o evoluţie normală în 2011, fiind în corelaţie cu celelalte patru SIF-uri dar şi cu evoluţia, de ansamblu, a pieţei, deşi aceste titluri se tranzacţionează la un discount mai mare faţă de celelalte.

"Un discount mai mare ridică probleme privind eficienţa pieţei. Dacă eşti mai zgomotos, mai activ în a te promova, piaţa apreciază acest lucru. Suntem (n.r. SIF4) foarte scrupuloşi în a reflecta activitatea noastră în situaţiile financiare. Facem provizioane şi trecem prin contul de profit şi pierderi influenţa scăderii valorii instrumentelor financiare deţinute. De trei ani dublăm raportările contabile interne cu raportări care au la bază prevederile IFRS, deşi acest lucru implică şi costuri mai mari".

Acţiunile SIF4 se tranzacţionează la un discount de 0,77 lei faţă de valoarea unitară a activului net care, la sfârşitul lunii ianuarie, era de 1.182 miliarde de lei.

Domnul Szel ne-a spus că, după intrarea în vigoare a legii privind ridicarea pragului maxim de deţinere la 5% la SIF-uri, nu au intervenit modificări foarte mari în acţionariatul societăţii: "Intrarea în vigoare a legii a produs o agitaţie de moment, atunci au fost câţiva investitori puternici care au mai cumpărat acţiuni, dar acum spiritele s-au calmat".

Domnia sa a menţionat că, înainte de intrarea în vigoare a legii, toate cele cinci SIF-uri aveau o valoare de piaţă de circa 600 de milioane de euro. "După ridicarea pragului de deţinere, de la 1% la 5%, valoarea acestora a crescut cu circa 20-30%, ca urmare a creşterii volumului tranzacţiilor efectuate dar situaţia şi-a revenit la normal după câteva săptămâni, volumul tranzacţiilor fiind mult mult sub aşteptările partizanilor acerbi, cel puţin până în prezent".

• Anul 2011: Două eşecuri şi un semieşec

Pentru piaţa de capital în ansamblu, anul 2011 a fost un an mediu este de părere Petre Pavel Szel. Domnia sa ne-a declarat: "Anul trecut a fost un an mai bun decât 2010, având o uşoară revenire faţă de anii anteriori, dar a fost marcat de două eşecuri şi un semieşec. Piaţa a avut de suferit după ce statul nu a reuşit să vândă, în vara anului trecut, pachetul de acţiuni deţinut la Petrom. De asemenea, deşi multă lume se aştepta, titlurile BCR nu au fost listate, SIF-urile rezolvând în alt mod problema acţiunilor BCR".

Domnia sa consideră că listarea Fondului Proprietatea a fost un succes, având în vedere că a fost prima listare importantă pe Bursă după aproape doi ani, dar, dinclo de aceasta, evoluţia preţului acţiunilor a decepţionat. "Toată lumea se aştepta la o creştere spectaculoasă a acestor titluri", a adăugat preşedintele "SAI Muntenia".

În opinia domniei sale, aceste nerealizări s-au datorat faptului că ţara noastră a fost influenţată semnificativ şi de evenimentele externe.

"România este conectată la evoluţia pieţelor europene dar şi mondiale", ne-a spus domnul Szel, adăugând: "Problemele din Grecia au agitat spiritele în Europa. De asemenea zvonurile din vara anului trecut privind incapacitatea SUA de a-şi onora datoriile curente au dus căderi masive pe toate bursele şi la o devalorizare a acţiunilor, în special a celor din domeniu financiar, afectând reluarea creşterii în lume".

• Petre Pavel Szel: 80% din sectoarele importante din economie nu sunt prezente pe Bursă

Petre Pavel Szel ne-a spus că urmăreşte procesul de privatizare iniţiat de stat iar în funcţie de preţ şi de lichidităţile de care va dispune SIF "Muntenia" în acel moment va hotărî dacă va participa sau nu.

Domnia sa consideră că piaţa de capital din ţara noastră se confruntă cu două probleme majore. "Prima problemă este ce cumpără inves-titorii interni. Această problemă şi-a găsit rezolvarea prin faptul că pieţele străine au devenit accesibile, oricine are interes poate investi direct pe bursele externe, sau indirect prin intermediul fondurilor, care stau la dispoziţia investitorilor", ne-a declarat preşedintele "SAI Muntenia", adăugând: "Pentru BVB ar fi important să găsească o soluţie ca o parte din aceste fluxuri investituţionale să treacă prin Bursă".

Domnul Szel a ţinut să precizeze că Bursa nu reprezintă, în momentul de faţă, economia românească. "80% din sectoarele importante din economie nu sunt prezente pe Bursă. Cele mai active sectoare din ţara noastră sunt industria auto, comerţul cu amănuntul şi telecomunicaţiile, dar niciunul nu este reprezentat semnificativ pe Bursă", ne-a spus domnia sa.

Domnia sa consideră că o soluţie ar putea fi aducerea pe Bursă a societăţilor care au expunere mare în ţara noastră, cum ar fi Renault, Eon, Carrefour, Metro, Societe Generale, Ford, Bosch, Vodafone etc.

A doua problemă a pieţei de capital, sesizată de preşedintele "SAI Muntenia", este de unde se finanţează emitenţii interni, cum putem atrage fondurile de investiţii în ţara noastră.

Domnia sa consideră că singura soluţie constă în listarea pe BVB a companiilor care au nevoie de finanţare şi care pot prezenta interes pentru investitori. "În această situaţie se găsesc, în special, societăţile deţinute de stat. Pentru listarea acestor companii este nevoie de voinţă politică, care a lipsit în ultimii 15 ani".

Pe de altă parte, preşedintele "SAI Muntenia" atrage atenţia că vânzarea unei societăţi la un preţ mai mic decât preţul de deţinere sau scăderea preţului în timp pot afecta deficitul bugetar al statului.

Petre Pavel Szel ne-a spus că nu sunt şanse ca în acest an să asistăm la listarea unor companii din portofoliul SIF4. "SIF Muntenia nu deţine companii mari, care să atragă investitorii. O posibilă listare, implică şi costuri destul de mari, noi fiind nevoiţi să suportăm, ca şi statul, diferenţa dintre valoarea companiei şi valoarea preţului acţiunilor pe piaţă", ne-a declarat domnia sa, adăugând: "În plus, la noi nu există o categorie specială, aşa cum există în ţările dezvoltate, cu o capitalizare de la câteva sute de mii de euro până la cateva milioane de euro şi cu o efervescenţă ridicată atât din parte emitenţilor, cât şi din partea investitorilor. La noi, există doar acele companiile mari, cunoscute, pe care toate guvernele au promis că le vor lista".