Petreceri "bunga bunga" pentru creşterea economică a Europei

Când o civilizaţie nu mai ştie cum să scape de sub povara datoriilor, autorităţile inventează noi măsuri ale "bunăstării", indiferent cât de ridicole sunt acestea, doar pentru a-şi mai prelungi şederea în carele alegorice din care aruncă mulţimii pâinea şi circul.

Jürgen Stark, fost economist-şef al BCE, a participat recent la conferinţa anuală a Institutului Ludwig von Mises din Germania, unde a declarat că "băncile centrale, inclusiv BCE, au pierdut complet perspectiva asupra situaţiei economice", iar întregul sistem monetar nu este decât "ficţiune pură", după cum scrie cotidianul spaniol Libre Mercado.

În aceste condiţii, nu este de mirare că autorităţile vor face pasul pentru transformarea în "ficţiune pură" şi a economiei reale. În urmă cu un an, Produsul Intern Brut al Statelor Unite a fost "reevaluat" în creştere cu 500 de miliarde de dolari prin introducerea în calcule a unor "active intangibile", precum şi a cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare.

Acum a venit şi rândul statelor europene să-şi "ajusteze" PIB-ul, fiecare după posibilităţi şi specific naţional. Totul este posibil datorită trecerii la noul sistem al conturilor naţionale, ESA2010, care va intra în vigoare în septembrie 2014.

O serie de efecte au fost deja prezentate în presa internaţională. Astfel, în Marea Britanie "modificarea radicală a conturilor naţionale din această toamnă va dubla indicatorul oficial al economiilor populaţiei, prezentând britanicii ca pe o naţiune neaşteptat de prudentă", scria la mijlocul lunii trecute Financial Times.

Noua metodologie va arăta "o creştere uriaşă a dimensiunilor economiei, dar şi un nivel mai ridicat al datoriei publice", se mai arată în articolul din FT. De unde vine creşterea economiilor populaţiei? Din contabilizarea "drepturilor pentru pensiile viitoare în categoria veniturilor prezente". Artificiul contabil este posibil în Marea Britanie deoarece "este una dintre puţinele ţări în care sistemul pensiilor bazat pe beneficiile definite are o dimensiune importantă", după cum mai arată FT (n.a. sistemele de pensii pot fi cu beneficii definite, unde se cunoaşte nivelul pensiilor după atingerea vârstei de pensionare; alternativa este reprezentată de contribuţiile definite, unde se cunoaşte formula contribuţiilor, dar nu valoarea pensiilor lunare viitoare).

În cazul Greciei, circa 3 puncte procentuale vor fi adăugate creşterii PIB-ului, iar raportul dintre datoria publică şi PIB se va reduce cu 4,4 puncte procentuale, conform estimărilor prezentate de cotidianul Kathimerini. Miracolul este posibil prin introducerea directă a cheltuielilor pentru apărare în calcularea dimensiunilor economiei.

Dar a fost nevoie de Italia pentru ca fantezia să atingă noi culmi. Un comunicat de presă de pe site-ul Istat (Institutul Naţional de Statistică al Italiei) arată că, pe lângă reclasificarea de la consum intermediar la cheltuieli de investiţii pentru sumele alocate achiziţiilor de armament sau a modului de contabilizare a bunurilor intermediare din comerţul exterior, noul PIB va include şi activităţile ilegale, cum sunt traficul de droguri, prostituţia şi serviciile de contrabandă. Istat justifică decizia prin alinierea cu noile norme europene, care prevăd că "estimările trebuie să includă toate activităţile care produc venituri, indiferent de statutul lor juridic".

În condiţiile aplicării noii metodologii, oare nu ar trebui să revină Berlusconi în fruntea guvernului, acesta fiind cel mai "calificat" politician al Italiei în petreceri "bunga bunga"? Şi nu ar trebui ca fostul premier să ofere consultanţă actualului guvern, în timp ce autorităţile de la Roma să creeze un departament specializat de relaţii cu Mafia, astfel încât "estimările" să fie cât mai veridice?

Având în vedere divergenţa majoră dintre PIB şi datoria publică din ultimii ani (vezi grafic), orice "ajustare" aplicată economiei reale este binevenită.

O ştire Bloomberg despre noua metodologie de calcul a conturilor naţionale din Italia arată că "economia neagră" a reprezentat 20% din PIB în 2008, conform unei estimări Istat, iar o estimare mai recentă de la Banca Italiei arată 10%.

Dar cum va taxa guvernul veniturile din activităţi ilegale, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru reducerea datoriei publice sau pentru plata pensiilor? Sau scopul este, de fapt, altul?

"Chiar dacă impactul este greu de cuantificat, este evident că va exista o influenţă pozitivă asupra PIB-ului", a declarat Giuseppe Di Taranto, profesor de istorie financiară la Universitatea Luiss din Roma, pentru Bloomberg, iar "Renzi (n.a. Matteo Renzi, premierul Italiei) va putea să cheltuiască mai mult fără a depăşi limita deficitului bugetar".

ESA2010 va include, însă, şi noi definiţii ale datoriei publice, efectul fiind tot de majorare a valorii indicatorului, prin contabilizarea directă a unor datorii ale administraţiilor locale şi ale companiilor de stat. Efectul net va depinde doar de "imaginaţia" birourilor naţionale de statistică.

Cum va reacţiona Eurostat-ul când va primi pentru validare datele de la membrii UE? Probabil va certifica fără rezervări "autenticitatea" şi "consistenţa" acestora, la fel cum a făcut şi cu recenta raportare a unui excedent bugetar primar de către Grecia (n.a. vezi articolul "Eurostat validează fanteziile statistice ale Greciei", BURSA, 29.04.2014).

Să ne pregătim, aşadar, de creşterea PIB-ului per capita în viitorul apropiat şi de proclamaţiile triumfaliste ale autorităţilor cu speranţa că, spre deosebire de socialismul multilateral dezvoltat din trecut, prosperitatea de pe hârtie se va transforma în prosperitate reală. Doar creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru stimularea economiilor europene este cea mai bună garanţie a prosperităţii pentru toţi, nu-i aşa?