Decizia Federal Reserve de a reduce dobânda de politică monetară trebuia să inducă încredere în perspectivele economiei americane, măcar până la alegerile prezidenţiale. Trebuia să ofere nu doar "combustibil" burselor, ci şi un fel de speranţă "consumatorilor" americani, tot mai apăsaţi de datorii şi tot mai departe de "visul american", definit magistral de George Carlin cu mulţi ani în urmă.
Cea mai puternică bancă centrală din lume a proclamat că dobânzile trebuie să scadă, iar dobânzile de pe piaţă i-au răspuns cu tot felul de semne obscene, care au venit chiar şi din partea obligaţiunilor guvernamentale.
Randamentul titlurilor de 10 ani, considerate etalon al investiţiilor fără risc la nivel global, s-a angajat pe o traiectorie susţinută de creştere, iar în ultimele zile a revenit peste pragul de 4% (vezi graficul 1).
O serie de analişti susţin că avansul substanţial al randamentelor obligaţiunilor guvernamentale americane nu are nimic de a face cu raportul privind crearea locurilor de muncă, în condiţiile în care aceste statistici înregistrează revizuiri ulterioare masive, de cele mai multe ori în scădere. Obiectivul raportării unor astfel de date ar fi doar "alimentarea" algoritmilor de tranzacţionare cu "informaţii" care să conducă la creşterea indicilor bursieri.
"Randamentele cresc deoarece piaţa anticipează o revenire masivă a presiunilor inflaţioniste, ca urmare a reducerii "electorale' a dobânzii de politică monetară", arată un analist din Hong Kong pe contul său de Twitter.
Creşteri substanţiale au înregistrat şi randamentele obligaţiunilor pe termen scurt (vezi graficul 2), iar în ultimele zile întreaga curbă a randamentelor s-a deplasat în sus.
Revenirea presiunilor inflaţioniste a determinat, probabil, şi declaraţiile recente ale unor oficiali ai Federal Reserve, conform cărora aşteptările privind noi reduceri semnificative ale dobânzilor trebuie să se tempereze.
Ultimele date de la Bureau of Labor Statistics arată o creştere peste aşteptări a preţurilor în septembrie 2024, cu o rată lunară de 0,2% şi o rată anuală de 2,4%, pe fondul accelerării creşterii indicelui core al preţurilor, până la o rată anuală de 3,3%, de la 3,2%.
În aceste condiţii, nici piaţa nu mai cere băncii centrale să forţeze reducerea dobânzilor. Pe fondul stabilizării dobânzii efective de politică monetară la 4,83% în ultima perioadă, randamentul certificatelor cu discont de 13 săptămâni a oscilat deasupra pragului de 4,5% (vezi graficul 3).
Pe de altă parte, dobânzile pentru creditele ipotecare şi-au reluat creşterea de la un nivel ridicat, aşa cum arată datele de la Freddie Mac şi Mortgages News Daily (vezi graficul 4).
Comunicatul de presă de pe site-ul Mortgage News Daily arată că o creştere zilnică de 25 de puncte de bază este "extrem de neobişnuită".
Înainte de inversarea abruptă a tendinţei descrescătoare a dobânzilor ipotecare din ultimele luni, analistul financiar Karl Denninger, autorul cărţii "Leverage: How Cheap Money Will Destroy the World" (Wiley, 2017), scria pe blogul său că dobânzile scăzute nu sunt suficiente pentru a da un nou impuls pieţei imobiliare rezidenţiale, în condiţiile creşterii taxelor pe proprietate şi a primelor de asigurare.
"Numai o prăbuşire a preţurilor - înapoi la nivelurile de dinainte de pandemie şi chiar mai jos, ceea ce înseamnă o scădere de 50% sau mai mult - va rezolva problema", a subliniat Denninger.
Porter Stansberry, fondatorul companiei financiare MarketWise (MKTW), scrie pe contul său de Twitter că "piaţa obligaţiunilor se revoltă împotriva Federal Reserve", în condiţiile în care randamentul obligaţiunilor de 10 ani a revenit peste 4%, pe fondul unei creşteri aproape neîntrerupte din 18 septembrie 2024, ziua în care Fed-ul a anunţat reducerea dobânzii cu 50 de puncte de bază.
"În mod normal, ratele pe termen lung urmează traiectoria ratelor dobânzilor pe piaţa împrumuturilor overnight, controlată de Fed. Dar acesta nu este un mediu normal", subliniază Stansberry, care apoi aminteşte că depăşirea aşteptărilor privind crearea locurilor de muncă în septembrie a fost determinată exclusiv de creşterea masivă a numărului angajaţilor în sectorul guvernamental.
În opinia lui Stansberry, "suntem pe cale să ajungem la un colaps economic de tip sovietic, pe măsură ce tot mai mult din tot ceea ce facem - inclusiv locurile noastre de muncă - sunt controlate de guvern".
Oricât de scandaloasă pare afirmaţia, chiar datele oficiale confirmă o astfel de traiectorie. Un deficit bugetar de circa 6% generează doar o creştere economică de 3%, adică, în absenţa cheltuielilor guvernamentale, economia Americii înregistrează o contracţie, după cum subliniază Porter Stansberry, care apoi atrage atenţia asupra unui element deosebit de important: "niciun candidat la alegerile prezidenţiale nu aduce în discuţie cea mai importantă problemă a ţării, datoria publică nesustenabilă şi insolvenţa guvernului federal".
Sub acest spectru se desfăşoară "campaniile electorale" din SUA, şi nu doar de acolo, în care "actori" tot mai slab pregătiţi îşi mint cu neruşinare alegătorii, ştiind că nu există niciun fel de consecinţe.
Pentru Porter Stansberry este doar o chestiune de timp până când piaţa obligaţiunilor guvernamentale americane îşi va da seama brusc că nici o cantitate de bani tipăriţi nu va putea opri colapsul, iar opinia sa nu este deloc singulară.
În faţa acestei realităţi care nu mai poate fi negată, "tot ceea ce credeţi că ştiţi despre America va dispărea complet", avertizează investitorul american.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.10.2024, 07:37)
Fed abia a inceput sa reduca dobanda de referinta, cred ca este mult prea devreme sa tragem concluzii din usoara crestere a yield-ului la 10yT de la 3.7% la 4.1%, cat am avut zilele trecute. Cu atat mai mult, este prea devreme sa ne alarmam.
1. Este posibil sa avem doar marcari de profit inainte de alegeri si inainte de finalul anului. Sunt multi care au cumparat foarte ieftin acum 1 an (cu dobanzi de peste 5% la 10yT) si acum prefera sa vanda ca sa speculeze alte oportunitati.
2. Economia americana merge bine (inca) cu o crestere de 3% an/an asteptata in Q3, dar ar fi exagerat sa vorbim despre o crestere inflationista. Consumul populatiei este surpinzator de rezilient, dar nu atat de robust incat sa genereze inflatie. Cererea de credite de consum si imobiliare este anemica (arata rezultatele de vineri ale JPM si WFC pe Q3).
3. De fapt, singurul mare risc inflationist este cel geopolitic, un razboi extins Israel-Iran care sa creasca temporar pretul Brent la peste 100$.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.10.2024, 18:32)
Adevarul este ca pietele de bonduri pot reactiona destul de urat atunci cand se revolta si asta chiar si la ”case mai mari”. Aici, domnul Rechea are dreptate, s-ar putea sa-i vedem acum pe ”bond vigilantes” in actiune in SUA.
Am avut recent episodul din 2022, cand doamna prim-ministru Truss a suparat atat de rau cumparatorii de bonduri incat si-a dat demisia dupa 3 luni.
Interesant ca am mai avut un episod din acesta de revolta pe timpul lui Bill Clinton, in 1993-1994, episod numit ”The Great Bond Massacre”. SUA au avut si atunci deficite bugetare tot mai mari, culminand in anul electoral 1992 cu un deficit de 290 mld dolari. In 1993, in timp de Bill Clinton pregatea primul lui buget anual, cumparatorii de bonduri s-au revoltat si au dus yieldul la 10yT la peste 7%, desi FED scadea deja dobanda de referinta inca din 1992. Ideea este ca pana la urma Bill Clinton a trebuit sa renunte la mai multe promisiuni facute in campania electorala si sa vina in august 1993 cu un buget rezonabil si pe placul pietelor. Abia anul urmator, in 1994, yield-ul la 10yT a inceput sa scada la 5%.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.10.2024, 08:48)
Petrolul-iran israel, uraganele-cheltuieli neprevazute, printare de bani/deficite=inflatie, somajul in scadere, de la 4,3 in iulie, la 4,1 in septembrie, crestere salarii in sept. an/an 4% (da inflatia e 3,6 sau cat e zice fed ca va fi 2 curand, dar esentialele s-au scumpit mai mult decat rata oficiala a inflatiei, sindicatele cand fc greva nu cer o, 3% ca atat e rata inflatiei, cer 25% ca cu atat s-au scumpit chiriile , mancarea, benzina etc. du-te plimba-te cu 3% , ala vine peste scumpirile ce au fost, ok, vedem si la noi, ce sindicat a cerut 6% ca "atat e rata inflatiei", ne intereseaza scumpirile compuse nu inflatia ta din pix.
asa si crestere pib cu 3 % trim 2. deci, astea. revolta impotriva fed. fed a spus ca e data dependent, asa e si piata.
la astea se adauga si ori socialista Harris cu pomeni, 25000 la cumpararea primei case, 6000 la nasterea unui copil , si etc, sau mana larga Trump, ce a pornit de fapt actuala inflatie cu alte pomeni in pandemie.(cu ajutorul fed care a printat 5 triliarde de dolari).
e usor sa-ti pierzi credibilitatea (guvern+fed+dolar), si foarte greu sa o castigi inapoi, mai ales cand doar te prefaci , blufezi, ca asta se vede si la dobanzi si la aur, ca piata crede ca fed blufeaza si iar va printa bani cu prima ocazie, inflatie, devalorizare de bani.
intrebarea e cat timp va rezista america cu dobanzi de peste 1 triliard de doalri anual, cand cheltuielile militare sunt 800 miliarde /an. sau Romania, apropo, cu dobanzi mai mari ca bugetul militar, cca 3% din PIB.
Powell nu e Volker, e un blufangiu nenorocit.
3. In Romania esituatie similar ,mai grava !
(mesaj trimis de Opinie în data de 14.10.2024, 08:58)
E aici citatul din articol : 'Un deficit bugetar de circa 6% generează doar o creştere economică de 3%, adică, în absenţa cheltuielilor guvernamentale, economia Americii înregistrează o contracţie, după cum subliniază Porter Stansberry, care apoi atrage atenţia asupra unui element deosebit de important: "niciun candidat la alegerile prezidenţiale nu aduce în discuţie cea mai importantă problemă a ţării, datoria publică nesustenabilă şi insolvenţa guvernului federal".' si in Romania situatia este 7,5% deficit si crestere de 2,5% . Adica mai grav decat in America ,pentru ca familia Socol are atat influenta in politica economica a psd ,incat a strecurat aceeasi politica economica din epoca Dragnea ( ca fiind inovatia lor ) . Deci economisti si internationali atrag atentia ca nu e bine ,sute persoane din Romania cu pregatire economica au atras atentia ca e gresit ....guvernul accelereaza cu aceleasi politici si o numeste pe doamna Socol chiar la bnr ,ca si premiere simultan cu influenta unui vot pentru politicile sotului . Capitalismul de cumatrie la putere maxima !
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.10.2024, 10:02)
dragnea s-a inspirat de la greci, dupa noi potopul
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.10.2024, 14:31)
lasa ti incet si veti vedea......
VOR SCADEA IN CONTINUARE
ESTIMARE
TLV-11-1 2-15 LEI MAX
SNN-15-19-22 LEI MAX
CBC-15-20 LEI MAX
TEL--20-24-27 LEI MAX
TGN-14-16-17 LEI MAX
SFG-VA AVEA CEA MAI MARE SCADERE-----11-12-14 LEI MAX
BRD=7-8--11-12 LEI MAX
WINE =-9--12---max 14 LEI MAX
H2O-----VA AVEA SCADERI ====S A UMFLAT IPO UL PREA TARE
TRP =VA SCADEA SUB 0,20 LEI
ONE -== CADERE MARE PRAG 0,15-0,17 LEI-se va incerca o acoperire- spuneam acum catva timp---a venit Nordis---va veni si altele----luati cazul "drogatului din Vama Veche"----sunt inclusi multi corupti in afacere,asa s a descoperit ,din greseala cu fiul lor!!!!!
DIGI==PERIOADA URMATOARE VA AVEA O SCADERE MAJORA SE VA DUCE INAPOI LA 25-30 LEI
NU TREBUIE SA VA SPERIATI ASTA VA FI!!!!
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.10.2024, 23:53)
Cand incep scaderile pe BVB ?
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.10.2024, 14:32)
cred ca va veni o corectie reala
cat de repede!
6. fără titlu
(mesaj trimis de liviu în data de 14.10.2024, 14:37)
greu de emis opinii definitive, poate sa fie ceva electoral (pentru cine crede ca FED tine cu un anume canditat sau cu altul) .... eu personal am interpretat ca ultimul raport de jobs (superstrong vs. estimari) a reconfirmat o crestere economica solida pe fundal de scaderi de dobanzi pe parcursul 24-25, de aceea s-au vandut bondurile si au reintrat masiv bani in equities (vad ca small caps e pe crestere iar indicii fac maxime istorice periodic). ramane sa monitorizam in continuare, cine stie de fapt, speculam cu totii