Piaţa de tâmplărie scade la jumătatea nivelului din 2007

Criza financiară internaţională a determinat blocarea tranzacţiilor imobiliare şi pe piaţa noastră. Sistarea şantierelor şi lipsa de comenzi noi i-au afectat nu numai pe constructori, ci şi pe producătorii şi montatorii de tîmplărie termoizolantă. Valentin Petrescu, preşedintele Patronatului Producătorilor de Tîmplărie Termoizolantă (PPTT), a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe organizate la Iaşi, că se aşteaptă ca, în acest an, piaţa de tîmplărie să scadă la jumătatea nivelului înregistrat în 2007, cînd piaţa a atins un miliard de euro, pe fondul dezvoltării accelerate a investiţiilor imobiliare.

Domnia sa a precizat: "Comenzile de tîmplărie termoizolantă au scăzut semnificativ încă din septembrie 2008. Anul 2009 nu a început sub auspicii bune, creditarea este încă blocată, iar piaţa construcţiilor nu se poate dezgheţa în aceste condiţii. Astfel, dacă în 2008 piaţa de tîmplărie a ajuns la aproape 850 de milioane de euro, înregistrînd o scădere de 15% faţă de 2007, în acest an, va atinge doar circa 500 milioane de euro. Comenzi noi mai vin de la persoanele fizice care îşi schimbă tîmplăria veche sau intră în programul de reabilitare termică şi de la puţinele proiecte imobiliare în curs de finalizare, care au asigurată finanţarea".

Probleme mari au firmele care s-au îndatorat, în anii trecuţi, pentru extinderea capacităţilor de producţie a tîmplăriei. În aceste condiţii, dacă nu se reia creditarea şi statul nu asigură un nivel suficient de fonduri pentru investiţii, jumătate din firmele de tîmplărie vor dispărea, mai spune domnul Petrescu. Potrivit estimărilor PPTT, circa 6000 de societăţi activează în sectorul producţiei şi montajului de tîmplărie, din care circa 70% sunt mici. Totalul salariaţilor din acest sector este estimat la 30.000, din care jumătate sunt în pericol să îşi piardă locul de muncă în cazul în care lipsa comenzilor va bloca piaţa mai mult de un an. Valentin Petrescu estimează că, la această dată, blocajul financiar a condus deja la dispariţia a 10% din firmele producătoare şi montatoare de tîmplărie.

Lipsa cererilor aduce probleme suplimentare pieţei de tîmplărie. Presiunea pe preţuri va determina o creştere a produselor ieftine, de proastă calitate, a muncii la negru şi a evaziunii fiscale. Conducerea PPTT susţine că autorităţile pot împiedica generalizarea acestor fenomene prin înmulţirea controalelor asupra calităţii şi prin legiferarea certificării profesionare a firmelor. În plus, beneficiarii de lucrări publice trebuie să introducă în caietele de sarcini pentru licitaţii anumite condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească participanţii. Astfel, pe lîngă criteriile de preţ, autorităţile se asigură că lucrările vor beneficia şi de produse de calitate.

Introducerea obligativităţii marcajului CE începînd din 2010 este benefică pentru piaţă pentru că va elimina concurenţa neloială şi produsele de calitate îndoielnică. Pentru obţinerea marcajului CE, producătorii trebuie să îndeplinească anumite criterii minime de calitate.

Valentin Petrescu a mai declarat că programul de reabilitare termică promovat de Guvern în acest an nu este suficient pentru a ajuta piaţa de tîmplărie termoizolantă să iasă din criză. Bugetul de circa 180 de milioane de euro este foarte mic în comparaţie cu necesităţile blocurilor, dar şi pentru piaţa de profil. Pentru reabilitarea termică, nu numai fondurile insuficiente sunt o problemă. Intrarea în program este deosebit de dificilă pentru asociaţiile mari de proprietari, iar majoritatea primăriilor din ţară nu dispun de fondurile necesare pentru co-finanţarea lucrărilor. În plus, domnul Petrescu susţine că şi decontarea lucrărilor de reabilitare se face foarte greoi de către autorităţi, la perioade care ajung şi la 4-6 luni de la recepţia investiţiilor.

În opinia conducerii PPTT, şansa pentru firmele puternice să trecă bine peste criză este tot în mîinile autorităţilor. Statul trebuie să dea dovadă de responsabilitate în angajarea fondurilor pentru investiţii, trebuie să găsească mijloace suplimentare pentru majorarea bugetelor de reabilitare termică şi pentru asigurarea cofinanţării fondurilor europene. O bună absorbţie a fondurilor structurale va menţine sectorul construcţiilor ca motor de creştere al economiei.