• Companiile care ar putea intra pe piaţa pensiilor private ameninţă că pot renunţa la administrarea pensiilor dacă Guvernul nu va ţine cont de recomandările lor • Comisia pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private crede că aceste presiuni venite din partea companiilor le arată lipsa de pregătire de a intra pe piaţă
Funcţionarea sistemului de pensii private este pusă în pericol de problemele pe care le sesizează Asociaţia pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR) şi pe care Guvernul nu pare decis să le îndrepte în acord cu dorinţele companiilor din Asociaţie.
Potrivit celor nouă companii de asigurări sau fonduri de investiţii care fac parte din Asociaţie, legea 23/2007 are deficienţe majore în forma aprobată de Parlament.
"Nivelul contribuţiei la pilonul II este foarte mic, ceea ce înseamnă că participantul nu va simţi o îmbunătăţire semnificativă faţă de situaţia în care ar fi rămas exclusiv în sistem public", potrivit scrisorii deschise trimisă de companii. Contribuţiile la fondul de pensii vor fi virate din cele de asigurări sociale obligatorii, începând de la 2% în primul an, până la nivelul de 6% în opt ani. Astfel, 3,5% va rămâne în administrarea statului, iar 6% în administrare privată.
"Vom avea în vedere aceste aspecte în viitoarele reglementări, însă legislaţia va fi aplicată aşa cum este ea în prezent", ne-a declarat Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Domnia sa recunoaşte că nivelul contribuţiei poate influenţa randamentul investiţional care nu poate fi mare în condiţiile unei contribuţii mici. "Poate vom majora pe viitor contribuţia chiar până la 9,5% , adică fondurile private să administreze toată contribuţia de asigurări sociale pentru pensii sau vom decide majorarea cotei mai repede în timp", ne-a declarat Oancea. Cu toate acestea, domnia sa crede că "trebuie să treacă doi-trei ani pentru a vedea dacă statul poate acoperi deficitul public creat şi nu ne putem da cu părerea despre legislaţie care, deocamdată, nu se aplică".
Comisioanele mici
nu ar trebui să sperie firmele mari
Cât priveşte exemplele date de APAPR ale altor ţări în trecerea contribuţiei de la public la privat, CSSPP spune că "fiecare ţară are experienţe diferite şi comparaţia nu poate fi făcută atât de uşor".
Asociaţia companiilor care vor să intre pe piaţa pensiilor spune că "limitele maxime ale comisioanelor de administrare sunt prea mici pentru a permite administratorilor o activitate profitabilă".
Mai mult, Asociaţia acuză faptul că Parlamentul a transferat plata comisioanelor de depozitare, audit, intermediere şi comisioanele bancare la administratori.
"E drept că aceste comisioane sunt mai mici decât în alte ţări, dar este vorba de o afacere pe termen lung, iar administratorii trebuie să fie companii puternice care să poată investi fonduri proprii pe timp îndelungat", este de părere Mircea Oancea. Domnia sa crede că "acest fapt nu va duce la oligopol, aşa cum spun aceste companii deoarece patru-cinci firme care pot asigura servicii şi randamente înalte sunt de dorit decât mai multe firme care nu pot susţine cheltuielile necesare pe un timp îndelungat". Preşedintele CSSPP crede că în primii trei ani "se vor cerne" companiile din sistem pentru că trebuie să aibă minim 50.000 de participanţi, iar cine nu investeşte în logistică şi publicitate îşi va pierde autorizaţia, avertizează Oancea.
Comisioanele companiilor sunt 2,5% din fiecare contribuţie brută şi 0,6% pe an din activul net al fondului.
• Guvernul nu se sperie de ameninţările companiilor
"Este de aşteptat ca numărul de societăţi de renume interesate de administrarea fondurilor de pensii private să scadă considerabil, ceea ce ar reduce credibilitatea noului sistem", spun companiile private. În replică. Mircea Oancea ne-a spus că nu se sperie de aceste avertizări deoarece "va fi bătălie pentru administrarea acestor fonduri, chiar şi în actualele condiţii". Preşedintele CSSPP crede că este doar o strategie a companiilor de a amâna implementarea legii pentru că multe nu sunt pregătite încă să intre pe piaţă. "Nu se aşteptau ca pilonul II să fie pus în funcţiune în 2007 şi acum găsesc motive de amânare, după ce au aşteptat legea asta 16 ani", ne-a mai spus Mircea Oancea, adăugând că "termenul foarte scurt de aderare a participanţilor va avea rolul de a mobiliza viitorii administratori".
Perioada de aderare a participanţilor la fond este de patru luni, iar companiile private spun că e prea puţin timp pentru ca angajaţii să facă o alegere în cunoştinţă de cauză şi pentru o campanie publicitară eficientă.