PIAŢA PUBLICITĂŢII OUTDOOR - REGLEMENTATĂ "Noua lege strică interese de sute de milioane de euro"

Reporter: Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate a fost aprobată în forma în care aţi promovat-o sau au fost eliminate anumite prevederi?

Elena Udrea: Legea a fost adoptată exact în forma în care a fost promovată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în mandatul meu de ministru, cu o singură modificare: în proiectul iniţial, data intrării în vigoare a legii era prevăzută pentru 1 ianuarie 2012. Având în vedere faptul că Decizia Curţii Constituţionale a României privind constituţionalitatea Legii a fost dată în 19 ianuarie 2012, Curtea a considerat în mod corect că trebuie modificată această dată de intrare în vigoare că fiind caducă.

Deşi cei de la USL au atacat-o la Curtea Constituţională, încercând blocarea acestei Legi care face ordine în publicitatea stradală, este adevărat, cu preţul afectării unor interese de zeci, sute de milioane de euro ale firmelor care fac out door, acum nu au mai avut de ales şi a trebuit să o treacă prin Parlament conform Deciziei CCR, care a constatat că iniţiativa mea a respectat Constituţia.

Cei aflaţi astăzi la putere au fost obligaţi să recunoască faptul că activitatea mea de ministru a fost legală şi eficientă la fel ca şi în alte cazuri în care mă contestau în vremea guvernării PDL: absorbţia fondurilor europene, brandul turistic, proiectele ANL, demolarea zidului Parlamentului sau Cadastrul General al României etc.

Reporter: Ce a stat la baza acestei iniţiative?

Elena Udrea: Au existat trei elemente distincte: dreptul nostru, al cetăţenilor la peisaje urbane curate, civilizate, nevoia de ordine într-un domeniu din care se scot foarte mulţi bani şi în care, din acest motiv, fiecare face ce vrea, siguranţa cetăţenilor şi posibilitatea ca administraţiile locale să încaseze taxe mai consistente.

Ideea privind siguranţa cetăţeanului a venit după ce au existat mai multe cazuri în care panouri publicitare sau bannere de mari dimensiuni, amplasate ilegal pe domeniul public, au căzut peste cetăţeni care au fost răniţi. La fiecare furtună mai puternică, vedeţi prin Bucureşti panouri căzute, care reprezintă un adevărat pericol pentru trecători - chiar de curând o femeie a murit într-un asemenea caz.

Elementul estetic a fost şi el extrem de important. Nicăieri într-o ţară civilizată nu veţi vedea atâtea panouri, afişe, bannere sau mash-uri precum vedeţi în Bucureşti, Constanţa sau în Cluj-Napoca, pentru a da doar câteva exemple. Practic, nu se mai putea vedea arhitectura unui oraş de cabluri şi plastice întinse peste tot. Am spus chiar, la un moment dat, că Bucureştiul arată în centrul său ca un bazar periferic în care unii şi-au întins lenjeria la uscat în văzul lumii. După aplicarea legii, oraşele vor fi mai europene, mai curate şi mai aerisite.

În ceea ce priveşte resursele bugetare ale administraţiilor locale, fac precizarea că Legea le oferă mai multe pârghii primarilor şi Consiliilor Locale care pot pune taxe mai mari. Trebuie adoptate regulamente la nivel local privind publicitatea şi, astfel, pot fi împiedicate numeroasele cazuri în care bannere, mash-uri, afişe sau panouri sunt amplasate ilegal. Fac precizarea că, la momentul realizării proiectului legislativ, exista un studiu potrivit căruia peste 50% din publicitatea stradală din oraşele româneşti era ilegală.

Reporter: În aceste condiţii, ce ar trebui să se întâmple în piaţa publicităţii, în urma aplicării acestei legi?

Elena Udrea: Vreau să fac o precizare: Intenţia MDRT nu a fost în niciun moment să lovească în cei care se ocupă cu publicitatea stradală. Tot ceea ce am vrut noi a fost să punem capăt unui haos nereglementat foarte clar. Eu vreau oraşe mai curate şi în care să nu existe riscuri pentru trecători (a se vedea în acest sens şi Legea faţadelor), nu mă interesează piaţa publicităţii în sine. Domeniul meu de interes era urbanismul, nu publicitatea.

Cred că, în măsura în care administraţiile locale vor pune în aplicare legea, vom vedea cu toţii o igienizare şi o infrumuseţare a oraşelor României. Se va termina cu toată această cacofonie de culori şi mesaje publicitare amplasate în te miri ce locuri care nu sunt special amenajate în acest sens şi care afectează zone protejate ori monumente istorice.

Reporter: Ce alte probleme există în acest domeniu care ar trebui soluţionate?

Elena Udrea: Cred că pe zona de urbanism au fost făcute destul de multe progrese. Legea faţadelor şi Legea publicităţii stradale, ambele aparţinându-mi, trebuie doar aplicate. În măsura în care primarii vor şi face asta, câştigul va fi imediat. Spun că administraţiile locale ar trebui să şi pună în aplicare proiectele, pentru că am văzut relativ recent (la începutul lui iunie) o situaţie la Sibiu în care o femeie a fost omorâtă de un ornament căzut de pe o clădire din centrul oraşului, iar primarul Klaus Iohannis spunea că nu există legislaţie care să-i permită să intervină. Deci, există o necunoaştere profundă a pârghiilor existente de către primarii României. Iar în cazul domnului Iohannis, nu vorbim de un primar dintr-o comună cu 1.000 de locuitori.

În ceea ce priveşte zona de publicitate stradală, cred că ar trebui să vedem o adaptare mai mare din partea firmelor care au acest obiect de activitate. Pe de o parte, să înţeleagă că trebuie să existe limite şi reglementări. Pe de altă parte, să aiba discuţii constante cu administraţiile locale pentru a se realiza regulamente foarte clare şi chiar investiţii în crearea unor spaţii speciale pentru afişajul stradal.

Reporter: Ce greutăţi aţi întâmpinat pe parcursul promovării noii legi din publicitate - care a fost reacţia agenţiilor de profil şi a mediului politic?

Elena Udrea: A existat o dublă opoziţie. Evident, cea a multor firme de publicitate stradală, care se obişnuiseră că pot face absolut orice, iar reglementările din Legea promovată de MDRT puneau capăt haosului de pe urma cărora acestea prosperau. Au fost două tipuri de atacuri în ceea ce mă priveşte - din partea celor care sunt afectaţi de introducerea de reguli în domeniu (unii au spus că am interese personale în a promova anumite firme, ceea ce acum se dovedeşte mincinos, pentru că Legea presupune un moment zero la care se aliniază toţi cei care vor să mai activeze pe această piaţă) şi din partea celor care m-au ameninţat că nu vor mai face publicitate electorală pentru mine ori pentru PDL în alegeri. Ambele acuzaţii m-au lăsat rece. Cred că promovarea Legii a fost o dovadă de fermitate din partea mea, pentru că multor politicieni le este frică să intre în astfel de dispute şi să deranjeze afaceri de zeci sau chiar sute de milioane de euro, pentru că îşi doresc mandate liniştite sau nu vor să fie atacaţi în presă, aşa cum s-a întâmplat în cazul meu. Dar este şi proba că lucrurile ar merge bine în România dacă cei puşi să conducă, să găsească şi să pună în practica soluţii la problemele cu care ne confruntăm ar avea curajul asumării şi bună credinţă.

Al doilea blocaj a fost politic, în sensul în care, cel puţin în primă instanţă, USL a fost împotriva proiectului, contestându-l chiar la CCR. Erau foarte mulţi membri ai actualei puteri care aveau firme de publicitate stradală sau erau prieteni cu patronii unor astfel de companii, mai ales că ştim cu toţii cum se fac campaniile electorale.

Aş remarca, însă, şi tăcerea suspectă pe acest subiect a ONG-urilor, care, altfel, se bat cu pumnul în piept cât de preocupate de urbanism sunt.

Una peste alta, am reuşit o mare victorie. Atât politic, fiind primul proiect important identificat cu PDL care a trecut în condiţiile unei majorităţi parlamentare a USL de 70%, cât şi din punct de vedere practic, pentru că sunt convinsă că siguranţa cetăţeanului va creşte şi oraşele vor fi mai curate.

Reporter: Mulţumesc!