Piaţa românească de capital rămâne stabilă: Şocul electoral din 2024 nu s-a numărat printre cauzele celor mai mari scăderi din ultimul deceniu

Începând cu 24 noiembrie 2024, piaţa de capital din România a fost în centrul atenţiei din cauza unor evoluţii politice fără precedent. Aceste evenimente au culminat pe 6 decembrie 2024, când Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, invocând acuzaţii de interferenţă din partea Rusiei. Decizia, care a oprit potenţiala victorie a candidatului de extremă dreaptă, Călin Georgescu, a adus un val de optimism, indicele BET-TRN crescând cu 3,0% în acea zi, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Acest avans demonstrează cum claritatea politică poate restabili încrederea investitorilor, chiar şi în contextul unor incertitudini mai ample. Interesant este faptul că rezultatul iniţial al alegerilor nu a provocat unul dintre cele mai grave declinuri ale pieţei de capital din ultimul deceniu. Declinurile cele mai abrupte au fost, de fapt, legate istoric de incertitudinile legislative sau de diverse politici. De exemplu, pe 19 decembrie 2018, piaţa a înregistrat cea mai slabă zi de tranzacţionare din ultimii zece ani, cu o scădere de 11,2%, ca reacţie la anunţul unor măsuri fiscale drastice, inclusiv "taxa pe lăcomie" aplicată băncilor, plafonarea preţurilor la gaze şi impozite pe cifra de afaceri pentru companiile din sectorul energetic. Investitorii au fost afectaţi sever, temându-se de reducerea semnificativă a profiturilor şi a dividendelor oferite de companiile listate importante, potrivit comunicatului.

Cele mai volatile perioade ale pieţei româneşti sunt adesea generate de un amestec de factori interni şi externi. Şocurile interne, cum ar fi măsurile fiscale din 2018 sau propunerea de impozit pe cifra de afaceri din 2017, au determinat cinci dintre cele mai slabe 20 de zile de tranzacţionare din ultimul deceniu. Aceste evenimente subliniază cât de mult pot afecta schimbările de politici, imprevizibile, sentimentul investitorilor. În mod similar, factori interni au stat la baza a şapte dintre cele mai bune 20 de zile de tranzacţionare, cum ar fi 4 februarie 2019, când semnele unei colaborări între guvernul român şi banca centrală au sugerat o relaxare a reglementărilor bancare, sau 6 decembrie 2024, când incertitudinea politică legată de alegeri a fost temperată prin decizia Curţii Constituţionale. Cu toate acestea, evenimentele externe au avut un rol şi mai important, fiind responsabile pentru 13 dintre cele mai slabe 20 de zile de tranzacţionare. Pandemia de COVID-19, de exemplu, a generat singură nouă dintre aceste zile, inclusiv 16 martie 2020, când România a declarat starea de urgenţă, provocând o scădere de 9,6% într-o singură zi. Factorii externi au declanşat şi recuperări semnificative, cum ar fi 2 martie 2020, când aşteptările privind intervenţiile băncilor centrale au dus la o creştere de 3,6%, sau 9 noiembrie 2020, când anunţul Pfizer privind succesul testelor vaccinului anti-COVID-19 a stimulat pieţele de capital.

Această analiză evidenţiază, de asemenea, rolul psihologiei investitorilor în modelarea mişcărilor pieţei. Evenimentele politice, precum anularea alegerilor sau reformele fiscale, creează un mediu în care incertitudinea devine principalul factor determinant al deciziilor. Investitorii tind să interpreteze schimbările bruşte sau politicile neclare drept riscuri sistemice, ceea ce duce la vânzări masive, chiar şi în absenţa unor consecinţe financiare imediate. În schimb, claritatea şi rezolvarea situaţiilor, aşa cum s-a văzut după anularea alegerilor, restabilesc rapid încrederea, evidenţiind cât de influenţată de sentiment este piaţa. Înţelegerea acestor tipare este esenţială pentru investitorii care doresc să profite de perioadele de volatilitate crescută, identificând oportunităţi de achiziţii excesiv de ieftine sau anticipând reveniri - care, aşa cum arată datele, se produc, de obicei, foarte rapid. Piaţa din România este caracterizată de o dinamică unică a volatilităţii, unde şocurile interne care declanşează scăderi abrupte sunt adesea urmate de reveniri rapide şi puternice.

Un alt factor demn de menţionat este interacţiunea semnificativă dintre evenimentele locale şi cele globale în determinarea tendinţelor pieţei. Deşi piaţa de capital din România este relativ mică în comparaţie cu cele globale, aceasta rămâne extrem de sensibilă la şocurile externe, cum ar fi volatilitatea preţurilor petrolului, tensiunile geopolitice sau încetinirile economice globale. De exemplu, vânzările masive din perioada de la începutul pandemiei COVID-19, în 2020, şi revenirea ulterioară au subliniat măsura în care pieţele locale sunt interconectate cu evoluţiile globale. În acelaşi timp, factori interni, precum măsurile fiscale din 2018, evidenţiază impactul disproporţionat pe care deciziile de politică la nivel local îl pot avea. Această expunere dublă la dinamici locale şi internaţionale poziţionează piaţa românească atât ca un risc, cât şi ca o oportunitate pentru investitori, necesitând o abordare nuanţată care să echilibreze fluctuaţiile pe termen scurt cu potenţialul de creştere pe termen lung.

Analizând modelele mai largi de volatilitate, anul 2020 se remarcă drept cel mai turbulent, cu nouă dintre cele mai slabe zile de tranzacţionare şi şase dintre cele mai bune. Pandemia a perturbat pieţele globale, provocând vânzări masive în martie, pe măsură ce perioadele de lockdown s-au intensificat, urmate de creşteri semnificative stimulate de măsuri fiscale şi intervenţii ale băncii centrale. Evenimentele politice, deşi mai rare, au avut un impact disproporţionat atunci când s-au produs. Reformele fiscale din 2018 şi 2019, precum şi conflictul din Ucraina din 2022, demonstrează cum instabilitatea internă şi regională poate eroda încrederea pe pieţe. Interesant este faptul că piaţa românească a demonstrat o capacitate constantă de a se redresa după scăderi extreme, mai ales atunci când incertitudinile sunt rezolvate. De exemplu, măsurile fiscale din 2018 au generat atât cea mai slabă zi de tranzacţionare (-11,2% pe 19 decembrie), cât şi una dintre cele mai bune zile (+6,9% pe 24 decembrie), în mai puţin de o săptămână.

Reacţiile investitorilor depind adesea de claritatea şi percepţia corectitudinii deciziilor politice. Măsurile fiscale decise pe repede-nainte sau ambigue, precum cele din 2018, tind să declanşeze panică, la fel ca escaladările geopolitice, cum ar fi conflictul Rusia-Ucraina, care a generat 3 dintre cele mai slabe 20 de zile de tranzacţionare din ultimul deceniu la Bursa de Valori Bucureşti. Perturbările economice globale, inclusiv pandemia de COVID-19, au avut un efect destabilizator similar. Cu toate acestea, capacitatea pieţei de a-şi reveni rapid după şocuri subliniază rezilienţa sa şi oportunităţile pe care le oferă investitorilor pe termen lung.

Principala concluzie a ultimului deceniu este că, deşi volatilitatea pieţei este inevitabilă, identificarea şi înţelegerea factorilor care o determină - fie ei politici, economici sau globali - le permite investitorilor să navigheze cu mai multă încredere. Această perspectivă este deosebit de relevantă pe măsură ce indicele BET-TR evoluează, reflectând interacţiunea dinamică dintre evenimentele locale şi tendinţele globale. Important este că, în ciuda şocurilor pe termen scurt, traiectoria pe termen lung a pieţei rămâne pozitivă. În ultimul deceniu, indicele BET-TR a înregistrat o pierdere anuală într-un singur an din zece - 2022, când indicele a scăzut cu 2%. Cumulativ, indicele a realizat o creştere impresionantă de 421% între 11 decembrie 2014 şi 11 decembrie 2024, susţinută atât de reinvestirea dividendelor, cât şi de aprecierea preţurilor celor 20 de companii blue-chip incluse în indicele BET, conform comunicatului.

Cele mai slabe zile pentru piaţa de capital din România (indicele BET-TR) în ultimul deceniu

9 decembrie 2018 (-11,2%): Ministrul Finanţelor din România a anunţat măsuri precum "taxa pe lăcomie" aplicată băncilor, legată de rata ROBOR, plafonarea preţurilor la gaze şi impozit pe cifra de afaceri pentru companiile energetice printr-o Ordonanţă de Urgenţă. Aceste măsuri au declanşat o prăbuşire a pieţei, investitorii anticipând un impact semnificativ asupra profiturilor marilor companii.

16 martie 2020 (-9,6%): A fost declarată starea de urgenţă în România din cauza COVID-19, amplificând temerile pieţei pe fondul escaladării îngrijorărilor legate de pandemie la nivel global.

9 martie 2020 (-7,5%): Pieţele globale au intrat în panică după ce OPEC şi aliaţii săi nu au ajuns la un acord privind reducerea producţiei, declanşând un război al preţurilor iniţiat de Arabia Saudită. Prăbuşirea preţurilor petrolului, combinată cu temerile legate de perturbările economice cauzate de pandemia COVID-19, au accentuat volatilitatea pieţei.

24 august 2015 (-6,3%): "Lunea Neagră" din China a provocat o scădere de 8,5% a indicelui Shanghai Composite, declanşând turbulenţe globale care au afectat şi acţiunile româneşti.

4 martie 2022 (-5,3%): Escaladarea conflictului din Ucraina a dus la instabilitate geopolitică şi la vânzări masive pe pieţele din Europa de Est.

12 martie 2020 (-5,1%): La o zi după ce OMS a declarat pandemia de COVID-19, preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat restricţii de călătorie din Europa către SUA, amplificând temerile pieţei.

18 ianuarie 2016 (-5,1%): Scăderile continue ale preţurilor petrolului, care au rămas sub 30 de dolari/baril, au alimentat temerile privind un surplus de ofertă, pe măsură ce Iranul se pregătea să reia exporturile după ridicarea sancţiunilor.

21 decembrie 2018 (-4,7%): Investitorii internaţionali şi locali au continuat să fie precauţi cu privire la impactul măsurilor fiscale propuse în România, inclusiv "taxa pe lăcomie" legată de rata ROBOR, plafonarea preţurilor la gaze, şi impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile din energie. Aceste măsuri, adoptate printr-o Ordonanţă de Urgenţă, erau anticipate să reducă semnificativ profiturile şi dividendele distribuite de companiile mari listate.

28 februarie 2020 (-4,6%): Vânzările pe fond de panică au persistat la nivel global, marcând cea mai abruptă scădere săptămânală din 2008, pe măsură ce pandemia de COVID-19 prefigura un şoc economic pentru economiile occidentale.

14 ianuarie 2019 (-4,2%): Acţiunile au continuat să se prăbuşească, investitorii reacţionând la măsurile fiscale introduse în decembrie 2018, inclusiv taxele progresive şi plafoanele care au afectat sectoarele bancar, energetic şi telecomunicaţii.

23 martie 2020 (-4,2%): Pieţele au rămas volatile pe măsură ce măsurile de lockdown din Europa şi România s-au intensificat.

24 februarie 2022 (-4,1%): Invazia Rusiei în Ucraina a provocat instabilitate regională şi vânzări masive pe pieţele din Europa de Est.

15 aprilie 2020 (-4,0%): FMI a avertizat cu privire la cea mai gravă criză economică globală de la anii 1930, erodând încrederea investitorilor.

11 martie 2020 (-3,9%): Creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în Europa şi temerile legate de perturbările economice au dus la scăderi abrupte pe pieţele globale şi locale.

7 martie 2022 (-3,8%): Războiul dintre Rusia şi Ucraina a continuat să alimenteze incertitudinea şi volatilitatea pe pieţele regionale.

28 decembrie 2022 (-3,7%): Guvernul României a anunţat discuţii privind o Ordonanţă de Urgenţă pentru impozite pe profituri excepţionale aplicate companiilor energetice, stârnind îngrijorări pe piaţă.

29 iunie 2017 (-3,7%): Noul guvern din România a propus un impozit pe cifra de afaceri pentru a înlocui impozitul pe profit, ceea ce a creat incertitudini şi presiuni asupra companiilor cu venituri mari şi marje reduse.

5 august 2024 (-3,6%): Turbulenţele de pe pieţele globale, alimentate de temerile privind o recesiune în SUA şi de volatilitatea record, au tras în jos acţiunile româneşti.

30 aprilie 2020 (-3,6%): Datele economice care reflectau impactul sever al lockdown-urilor COVID-19 au afectat puternic pieţele.

18 martie 2020 (-3,5%): Vânzările continue, generate de temerile tot mai mari legate de COVID-19 şi de măsurile de lockdown, au afectat pieţele globale şi româneşti.

Cele mai bune zile pentru piaţa de capital din România (indicele BET-TR) în ultimul deceniu

24 decembrie 2018 (+6,9%): După o scădere semnificativă a pieţei cauzată de măsurile fiscale neaşteptate anunţate de guvernul român, piaţa şi-a revenit pe măsură ce investitorii s-au adaptat la noile informaţii şi au identificat oportunităţi în acţiuni subevaluate.

9 martie 2022 (+6,9%): Pieţele globale au înregistrat o creştere semnificativă datorită speranţelor de detensionare a conflictului dintre Rusia şi Ucraina, sporind încrederea investitorilor.

24 martie 2020 (+6,2%): Guvernele şi băncile centrale din întreaga lume au anunţat pachete substanţiale de stimulente fiscale şi monetare pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19, ceea ce a dus la o creştere a pieţei.

17 martie 2020 (+6,1%): Investitorii au reacţionat pozitiv la eforturile coordonate ale băncilor centrale de a oferi lichidităţi şi sprijin pieţelor financiare în primele etape ale crizei COVID-19.

7 aprilie 2020 (+4,1%): Primele semne ale plafonării curbei de infectare cu COVID-19 în unele ţări au sporit speranţele de redresare economică, impulsionând pieţele.

4 februarie 2019 (+3,7%): Discuţiile dintre guvernatorul Băncii Naţionale a României şi ministrul de Finanţe au sugerat o posibilă colaborare şi o relaxare sau eliminare a taxei pe activele bancare.

9 noiembrie 2020 (+3,6%): Anunţul Pfizer şi BioNTech privind rezultatele pozitive ale testelor intermediare pentru vaccinul împotriva COVID-19 a alimentat optimismul pentru revenirea la normalitate, stimulând pieţele globale.

2 martie 2020 (+3,6%): Aşteptările legate de intervenţiile băncilor centrale pentru a atenua impactul economic al COVID-19 au crescut încrederea investitorilor.

21 ianuarie 2016 (+3,3%): Stabilizarea preţurilor petrolului şi datele economice globale pozitive au contribuit la redresarea pieţei. Aurul a crescut, de asemenea, cu 3,6%, investitorii căutând siguranţă într-un început de an volatil.

28 mai 2019 (+3,2%): Investitorii au anticipat abrogarea Ordonanţei de Urgenţă 114, care afectase negativ piaţa anterior. Acţiunile bancare şi energetice, principalele vizate de ordonanţă, şi-au revenit pe fondul speranţelor legate de schimbări legislative sau noi alegeri.

18 decembrie 2014 (+3,1%): Angajamentul Rezervei Federale a SUA pentru politici prudente privind rata dobânzii a oferit încredere investitorilor globali. În plus, Parlamentul European a aprobat bugetul UE pentru 2015 şi modificările bugetului din 2014.

25 august 2015 (+3,0%): Pieţele şi-au revenit după o vânzare masivă globală cauzată de îngrijorările legate de economia Chinei. Indicii europeni au închis pe plus după scăderi semnificative în ziua precedentă.

3 ianuarie 2023 (+3,0%): Prima zi de tranzacţionare a anului a marcat cel mai bun început pentru BVB din 2013, investitorii abordând anul cu optimism pentru o evoluţie pozitivă.

6 decembrie 2024 (+3,0%): Curtea Constituţională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2024 din cauza unor acuzaţii de interferenţă rusă. Decizia, care a prevenit turul doi planificat, a amplificat incertitudinea politică, dar a adus şi speranţe privind corectitudinea electorală, influenţând pozitiv sentimentul investitorilor.

5 iulie 2023 (+2,9%): Creşterile au fost determinate de încheierea cu succes a IPO-ului Hidroelectrica la un preţ de 104 lei pe acţiune, sporind încrederea investitorilor.

28 iunie 2016 (+2,8%): Pieţele au înregistrat creşteri după declaraţii liniştitoare ale liderilor europeni în urma Brexit-ului. Parlamentul European a cerut activarea imediată a procedurii de ieşire a Marii Britanii, în timp ce guvernul britanic a amânat declanşarea Articolului 50.

10 aprilie 2020 (+2,7%): Optimismul legat de eforturile de redresare a continuat, pe măsură ce ţările se pregăteau pentru redeschideri etapizate în timpul pandemiei, susţinând câştigurile pieţei.

5 iulie 2017 (+2,7%): Acţiunile s-au redresat după volatilitatea crescută cauzată de declaraţii privind posibila desfiinţare a Pilonului II de pensii din România, investitorii reluând achiziţiile.

11 martie 2022 (+2,7%): Pieţele s-au redresat pe fondul speranţelor de progres în negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina, sporind încrederea investitorilor.

4 ianuarie 2019 (+2,6%): Acţiunile globale au crescut, susţinute de date solide privind ocuparea forţei de muncă, negocierile comerciale dintre SUA şi China şi promisiunile preşedintelui Rezervei Federale SUA, Jerome Powell, de a fi prudent şi atent la riscuri.