Pierdută printre... miliţieni

Răpirea, torturarea, violarea şi uciderea celor două minore în Caracal sunt fapte care sunt pedepsite clar de Codul penal. Cu pedepse drastice şi, cum în speţă este vorba despre concurs de infracţiuni, se va aplica pedeapsa cea mai mare, la care se va calcula un spor destul de consistent. Practic, după condamnare este greu de crezut că Gheorghe Dincă va mai ieşi, în viaţă, din puşcărie, dat fiind vârsta înaintată a inculpatului - 65 de ani.

Modul haotic în care au acţionat poliţiştii, procurorul de caz, cei de la 112, faptul că sistemul nu este în stare să localizeze rapid pe cel care apelează la el nu prea sunt pedepsite de Codul penal. Pe modificările făcute în ultimii ani de coaliţia PSD-ALDE, nici despre o neglijenţă în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, nu mai putea fi vorba, deoarece parlamentarii puterii politice au decis să dezincrimineze tocmai neglijenţa în serviciu. Noroc cu magis-traţii Curţii Constituţionale care au res-pins, ieri, modificarea legislaţiei penale făcută de cei de la PSD şi ALDE.

Alexandra şi Luiza nu sunt doar victimele lui Gheorghe Dincă. Este adevărat că, faptic, el le-a omorât pe cele două fete. Dar, înainte de săvârşirea omorului, cele două minore au fost ucise de nepăsarea autorităţilor din Caracal, din judeţul Olt şi a celor din Bucureşti, de la nivel parlamentar şi guvernamental. Alexandra şi Luiza erau moarte din momentul răpirii lor de către Gheorghe Dincă, pentru că serviciul 112 nu funcţionează cum trebuie, pentru că şefii poliţiştilor preferă să stea mai mult în birou decât pe teren, pentru că agenţii de poliţie nu au cu ce să se deplaseze în teritoriu, deoarece guvernele care au condus această ţară au fost incapabile să asigure finanţarea necesară pentru toate aceste lucruri.

Comisia Europeană, după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, în 2007, a atras atenţia decidenţilor politici de la Bucureşti cu privire la necesitatea modernizării sistemului 112. La un moment dat, în anul 2009, s-a declanşat chiar o procedură de infringement cu privire la acest sistem, care nu localiza deloc apelanţii. A avut loc o licitaţie publică pentru modernizarea sis-temului, procedură câştigată de una dintre firmele la care acţionar era actualul fugar Sebastian Ghiţă, inculpat în mai multe dosare penale. 112 a început să localizeze, dar precizia este ridicată doar în municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov, conform declaraţiilor reprezentanţilor acestei instituţii, în timp ce în oraşele mai mici şi în comunele din ţară, localizarea dă rateuri.

• Tragedia din Apuseni, fără urmări în modernizarea sistemului 112

Problema era cunoscută din momentul punerii acestui sistem în func-ţiune şi ea a fost readusă în actualitate odată cu tragicul accident aviatic din Munţii Apuseni, în 20 ianuarie 2014. Atunci, studenta Aurelia Ion a murit din cauza hipotermiei, deşi medicul Radu Zamfir a sunat la 112 şi a trans-mis locaţia inclusiv prin activarea GPS. La câteva zile după accident, medicul Radu Zamfir declara: "Am luat legătura cu 112, am reuşit să trimit ceva coordonate. Am un smartphone care înregistrează coordonatele".

Cu toate acestea, la faţa locului au ajuns primii, după ore bune, localnicii din apropierea zonei muntoase şi nu cei de la SMURD, fapt ce a rămas inexplicabil de atunci şi până astăzi.

La vremea aceea, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) susţinea: "STS a localizat originea apelului, res-pectiv sectorul de celulă, şi nu epava. Este o zonă, nu un punct fix. Apelul a venit din două celule aflate la o distanţă mică şi nu aduceau informaţii suplimentare. Ulterior au existat mai multe apeluri la 112 din mai multe reţele, care nu au venit cu informaţii suplimentare".

Comunicatul STS nu spunea nimic despre faptul că medicul Zamfir a transmis exact coordonatele locului prăbuşirii, conform datelor colectate de smartphone-ul din dotare.

După dezastrul din munţii Apuseni, secretarul de stat Raed Arafat declara: "Intervenţia din Apuseni şi faptul că s-a ajuns în cinci ore la acest caz nu a fost o notă că angajaţii SMURD nu au fost pregătiţi să ajungă acolo. În condiţiile în care au fost atunci, de vizibilitate redusă, imposibilitatea utilizării părţii aeriene de salvare, ceaţă, zăpadă, munte, pădure, noaptea, faptul că s-a ajuns în cinci ore şi ceva la locul accidentului respectiv, era similar cu orice s-ar fi întâmplat în altă ţară, poate chiar şi mai rapid decât ce s-ar fi întâmplat în altă ţară, la astfel de accidente. Există un accident similar care a avut loc în SUA şi a durat 24 de ore ca să se ajungă la victima respectivă. Era în munte, în pădure, era noapte, era cea-ţă, nu am putut folosi toate mijloacele pentru că nu puteam. Dacă aveam mijloace aeriene pe care puteam să le folosim şi aveam vizibilitate, poate că într-o oră deja era rezolvată problema, ştiam unde este accidentul. Nu înseamnă că puteau echipele să ajungă fizic acolo într-o oră, poate că tot dura trei-patru ore să ajungă echipele, fizic, acolo".

25 iulie 2019. Au trecut cinci ani şi şase luni de la tragedia din Munţii Apuseni. Alexandra Măceşanu sună în jurul orei 11:00 de trei ori la 112 şi relatează cu lux de amănunte situaţia în care se află şi locaţia în care este sechestrată.

Vorbim despre răpirea unei minore în Caracal, un oraş cu o populaţie de 30.954 de locuitori, conform ultimului recensământ din anul 2011, dar care este posibil să fie mult mai mică din cauza exodului pe care milioane de români l-au ales de atunci şi până acum.

Dacă la accidentul din Munţii Apuseni, localizarea s-a făcut greoi, iar ajungerea la faţa locului a fost întârziată de condiţiile de relief şi de climă, conform declaraţiilor din 2014 ale lui Raed Arafat, cine este vinovat că în urmă cu câteva zile, în Caracal, celor de la STS şi poliţiştilor le-au trebuit 13 ore ca să localizeze imobilul de unde s-a efectuat apelul, încă trei ore ca să obţină un mandat de percheziţie şi alte trei ore ca să intervină efectiv?

• Vânătoare de vrăjitoare şi nimic concret pentru 112

Sunt întrebări la care nici Raed Arafat, nici noul ministru de interne Nicolae Moga, nici premierul Viorica Dăncilă nu au oferit răspunsuri credibile.

Vinovat va fi, ca de obicei, "acarul Păun". De fapt, ieri, a fost indicat aces-ta: poliţistul care a răspuns la primul apel la 112 al Alexandrei şi care ar fi tratat cu dezinteres cazul respectiv.

Înaintea lui, au fost demişi alţi ţapi ispăşitori, demiteri menite să acopere incompetenţa celor de la guvernare, care în ultimii cinci ani şi şase luni au fost incapabili să modernizeze sistemul 112. Şeful IGPR, Ioan Buda a fost demis, în direct, de ministrul Nicolae Moga. Prefectul judeţului Olt a fost demis de premierul Viorica Dăncilă. Şeful Poliţiei Caracal a fost demis tot de Moga. Singurul care şi-a înaintat demisia, nu pentru că sistemul 112 ar fi dat rateuri, ci pentru "a nu afecta pres-tigiul instituţiei", este şeful STS, general-locotenent Ionel Vasilca. Demisie despre care Klaus Iohannis a anunţat că a luat act.

Cazul Caracal va fi discutat, astăzi, în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Şedinţă, în care, iniţial, trebuia să se discute despre rectificarea bugetară pregătită de Guvern pentru serviciile de informaţii, pentru Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne. Tragedia de la Caracal a schimbat agenda CSAT, pentru că statul şi-a arătat incapacitatea de a-şi apăra cetăţenii. Klaus Iohannis a cerut un raport şi luarea unor măsuri. Preşedintele susţine că, dacă Guvernul şi actuala majoritate parlamentară nu vor lua măsuri, el, după alegerile din luna noiembrie, va constitui o altă majoritate.

Cum va face acest lucru nu ne spune, dar declaraţia preşedintelui este una care iese din limitele cons-tituţionale ale funcţiei pe care o exercită Klaus Iohannis.

Premierul Viorica Dăncilă vrea un referendum pentru înăsprirea legislaţiei penale, deşi atunci când a relaxat-o a făcut-o prin ordonanţă de urgenţă.

Preşedintele USR, Dan Barna vrea abrogarea recursului compensatoriu, des-finţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, colaborarea SRI cu organele de cercetare penală, etc..

Nimeni dintre cei trei nu a vorbit despre cât de rapid ar trebui modernizat sistemul 112 pentru a permite localizarea perfectă a apelantului.

Guvernul a constituit o comisie interministerială care se va ocupa de acest lucru.

Târziu, ţinând cont că au trecut pes-te cinci ani de la accidentul aviatic din Munţii Apuseni şi că Alexandra Măceşanu a fost ucisă în urmă cu câteva zile. În tot acest timp statul nu şi-a respectat obligaţia prevăzută în articolul 22 punct 1 din Constituţie care spune: "Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoa-nei sunt garantate".

În aceste condiţii, cine le mai garantează cetăţenilor dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică?