Pieţele de capital din SUA în acest an: suntem la un punct de cotitură?

La ce ne putem aştepta pe pieţele de capital pentru 2023 şi după?

• 2022 în revistă

Anul 2022 a fost unul extrem de prost pe pieţele de capital. Aproape toate clasele de active au avut de suferit: în general, pieţele bursiere din SUA au scăzut cu 19%, iar pieţele de obligaţiuni au scăzut şi ele cu un procent similar. Mărfurile au crescut până la jumătatea anului (consecinţă a războiului din Ucraina), iar apoi au scăzut şi ele la niveluri de preţ asemănătoare celor de la începutul anului. "Redresarea post-Covid" în domeniul imobiliar s-a oprit, iar preţurile imobilelor sunt deja în scădere.

O analiză mai detaliată a acţiunilor arată că NASDAQ a scăzut cu 33%, faţă de 19% pentru S&P 500 şi 8,8% pentru Dow Jones. Acest lucru reflectă declinul spectaculos al acţiunilor din tehnologie, deoarece NASDAQ include majoritatea acestora, SP500 le include pe cele mai mari, iar Dow include companii mai tradiţionale. A avut loc un adevărat masacru în acţiunile din tehnologie: Apple a scăzut cu 22%, Google a scăzut cu 38%, Amazon şi Netflix cu 51%, Facebook a scăzut cu 60%, Tesla cu 75%. Aceste favorite ale pieţei bursiere s-au dovedit a fi fost supraevaluate şi speculative. Iar Cripto, cea mai speculativă clasă de active, a suferit o lovitură uriaşă. Cel mai popular "blue chip" al său, Bitcoin, a scăzut cu aproximativ 64%, iar al doilea activ cel mai popular, Ethereum, a scăzut cu aproape 70%.

Poate că cel mai neobişnuit lucru din 2022 a corelatia pozitivă între acţiuni şi obligaţiuni. În mod normal, acţiunile şi obligaţiunile sunt corelate negativ - când unele scad, celelalte cresc. În 2022 , prăbuşirea pieţei bursiere a coincis cu o prăbuşire a instrumentelor cu venituri fixe.

Ce s-a întâmplat în 2022 pentru a explica o performanţă atât de proastă pe pieţele de capital?

Cel mai important factor din spatele acestor evenimente tumultuoase este, evident, reapariţia inflaţiei şi "sfârşitul banilor ieftini".

De la începutul anilor 1980, inflaţia anuală din SUA a fost în medie de 2-2,5%. În anul 2022, inflaţia din SUA a înregistrat un salt spectaculos, ajungând la 9,1% la jumătatea anului, înainte de a încetini la 7% pe parcursul întregului an.

În cursul anului 2022, Rezerva Federală, după circa un deceniu de bani foarte ieftini (ratele dobânzilor ajustate la inflaţie sau reale erau zero sau negative), a răspuns prin iniţierea unei serii de creşteri ale ratelor dobânzilor. Pieţele se aşteptau la o anumită creştere a dobânzilor, dar surpriza a fost că aceasta a venit în trepte mai mari şi mai multe decât se aşteptau, respectiv mai multe creşteri de 50 de puncte de bază în loc de 25 de puncte de bază, cum se întâmplă de obicei. Ratele pe termen scurt se situează acum la 4,7%, ceea ce este încă sub nivelul inflaţiei. Acest lucru sugerează că acestea vor continua să crească pentru o vreme, cel puţin până când inflaţia se va diminua şi/sau până când SUA va intra în recesiune.

• Regres temporar sau punct de inflexiune?

Marea întrebare cu care ne confruntăm este următoarea: este piaţa bear din 2022 doar un recul temporar (o mare "corecţie" după banii ieftini care au urmat crizei Covid şi şocului inflaţionist declanşat de conflictul din Ucraina ) sau un "punct de inflexiune", adică o schimbare pe termen lung a tendinţelor pieţei de capital?

Să examinăm atât perspectiva istorică pe termen lung, cât şi riscurile macroeconomice/geopolitice viitoare.

Ultimii aproximativ 40 de ani au fost caracterizaţi de condiţii economice, macroeconomice şi geopolitice în mare parte favorabile.

După inflaţia şi stagnarea din anii '70 - rezultatul războiului din Vietnam şi al creşterilor de preţuri la energie ale OPEC, la sfârşitul anilor '70, Rezerva Federală a SUA a ridicat ratele dobânzilor la niveluri fără precedent şi a administrat o terapie de şoc economiei. SUA au intrat în recesiune, ceea ce a redus inflaţia destul de repede. Dupa aceasta, inflaţia americană a rămas "domoală", în SUA, cam 2-2,5%, timp de 40 de ani.

În consecinţă, această perioadă de 40 de ani, din 1982 până în 2022, a fost o perioadă în care ratele dobânzilor au scăzut constant.

Cu rate ale dobânzilor în continuă scădere, piaţa bursieră americană s-a bucurat de o perioadă de creştere susţinută, deşi cu câteva pieţe bear (crash-ul dotcom-urilor în jurul anului 2001, criza subprime din 2008 şi prăbuşirea Covid la începutul anului 2020).

Indicele S&P 500 a trecut de la 145 în ianuarie 1983 la 3839,50 la 30 decembrie 2022, ceea ce reprezintă o rată de creştere compusă de 8,5% pe an. Incluzând dividendele de aproximativ 2% pe an, acţiunile au avut un randament anual de peste 10% în această perioadă.

Este interesant să aruncăm o privire istorică pe termen chiar mai lung asupra relaţiei dintre pieţele de capital şi economia reală de bază.

Raportul dintre capitalizarea totală a pieţei acţiunilor corporative şi PIB-ul intern brut, cunoscut sub numele de indicatorul Buffett, este frecvent utilizat. În graficul de mai jos, indicatorul Buffett este prezentat pentru perioada 1950-2022.

În aceasta perioada 1950-1980, raportul a fost în medie de aproximativ 50% din PIB şi a fluctuat între 32% şi 87%.

De la începutul anilor 1980, raportul capitalizare bursieră/PIB a avut o tendinţă ascendentă constantă, cu unele fluctuaţii, desigur: maxime de 159% în 2000 şi 211% în 2021, minime de 75% în 2000 (crashul dotcom-urilor) şi 66% în 2008 (crashul subprime). Fluctuaţiile corespund pieţelor bull şi pieţelor bear - Warren Buffett a folosit acest indicator pentru a susţine că pieţele au fost supraevaluate în ultimii ani si a avut dreptate.

De ce a existat aceasta tendinţă de creştere începând în anii 80? În opinia mea, acest lucru reflectă "financiarizarea" economiei şi, în special, rolul investitorilor instituţionali profesionişti, în special al fondurilor de pensii. Desigur, investitorii instituţionali există de mult timp, dar au devenit cu adevărat dominanţi după introducerea, în SUA, a legii ERISA (Employee Retirement Security Act) în 1974 şi introducerea planurilor de economisire pentru pensii din al treilea pilon, cum ar fi planurile 401K şi conturile individuale de pensii (Individual Retirement Accounts - IRA) la începutul anilor 1980.

Astfel de investitori trebuie să investească în mod constant pe pieţele de capital şi creează un "cerc virtuos" de investiţii şi capitalizare, care alimentează o creştere susţinută a pieţei.

Care este traiectoria viitoare probabilă a acestor tendinţe? Este piaţa bear din 2022 doar o altă fluctuaţie negativă sau este începutul unei noi ere de performanţe negative pe termen lung pe pieţele de capital, cum a fost "deceniul pierdut" din anii '70?

În comparaţie cu ultimii 40 de ani de condiţii macroeconomice în mare parte favorabile, multe lucruri s-au schimbat sau sunt în curs de schimbare:

- Guvernele au tipărit o mulţime de bani, în special în perioada Covid, ceea ce a creat valul de inflaţie care îl vedem;

- Raportul Datorie guvernamentală/PIB în multe ţări dezvoltate a crescut mult şi este în prezent la nivelul de 100% sau mai mare. SUA se află la nivelul de 128%, Japonia la 220%;

- Controlul inflaţiei ar putea fi dificil şi creşterea semnificativă a ratelor dobânzilor s-ar putea dovedi necesară. Asta ar ieşi scump pentru guverne;

- Recesiunile sunt probabile în multe ţări în cursul 2023-2024 şi ulterior;

- Corporaţiile au emis volume mari de datorii în perioada când banii erau ieftini. Aşteptaţi-vă ca numărul incapacităţilor de plată să crească semnificativ în următorii ani;

- Situaţia geopolitică dificilă: conflictul din Ucraina şi invazia Taiwanului cu care ameninţă China creează numeroase incertitudini. O "Axă Eurasiatică" (China-Rusia-Iran şi sateliţii lor, de exemplu Coreea de Nord, Belarus) este în curs de apariţie şi ameninţă lumea occidentală, precum şi regiunea Asia-Pacific. Să sperăm că vom evita cel de-al treilea război mondial, dar este foarte probabil un nou Război Rece;

- "Decuplarea" economică de Rusia şi China. Lumea a devenit prea dependentă de China când e vorba de producţie şi de Rusia pentru energie. Tensiunile actuale vor conduce la o decuplare economică şi tehnologică de Rusia şi China, cel puţin pentru lumea occidentală şi posibil şi pentru alţii;

- Deglobalizarea şi schimbările în fluxurile comerciale. Ar trebui să ne aşteptăm ca economiile occidentale să repatrieze anumite industrii-cheie, cum ar fi cea farmaceutică şi cea a semiconductorilor. O economie globalizată este mai eficientă, dar securitatea este mai importantă. Nu ne aşteptăm ca SUA, Europa şi alte economii dezvoltate să repatrieze industriile cu un conţinut ridicat de muncă, deoarece costurile forţei de muncă nu sunt competitive cu cele de pe pieţele emergente. Cu toate acestea, vom vedea cum multinaţionalele din ţările dezvoltate îşi vor diversifica sursele şi îşi vor muta producţia din China în ţări precum Mexic, India, Vietnam, Filipine şi anumite ţări din Europa de Est;

- Încălzirea globală şi energia verde: guvernele stimulează tranziţia către energia verde, care va produce şi ea schimbări.

În concluzie, observăm o mulţime de incertitudini şi schimbări în lume, care vor încetini probabil creşterea economică şi performanţa bursieră.

Dacă totul merge bine în 2023-2024, adică dacă Rezerva Federală reuşeşte să domolească inflaţia, dacă situaţia din Ucraina se rezolvă şi dacă China nu declanşează o criză în Taiwan, atunci am putea reveni la un scenariu "business-as-usual" şi la o redresare a pieţei bursiere. În acest scenariu, momentul să cumpăraţi acţiuni este acum.

În caz contrar, s-ar putea să ne aflăm la un punct de inflexiune şi la o perioadă de probleme pe pieţele de capital.