După ce iniţial a luat în considerare suplimentarea contingentului de muncitori străini la 140.000, guvernul şi-a reconsiderat poziţia şi a aprobat la începutul acestui an un nou contingent de doar 100.000 de muncitori din afara spaţiului european, un număr insuficient pentru a acoperi nevoia reală existentă în momentul de faţă pe piaţa muncii din România, avertizează Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă.
Pe de o parte există cifrele oficiale care în prezent, conform site-ului Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţă disponibilitatea a aproximativ 38.000 de locuri de muncă, dintre care 15% se adresează persoanelor cu studii superioare, iar pe de altă parte există un record fără precedent al numărului de români care au decis să plece din ţară în ultimul an, ceea ce a generat o masivă lipsă a forţei de muncă pentru economia românească.
,,Teoretic, contingentul aprobat pentru 2024 pare suficient, însă în practică nu este. Numai în 2023 au plecat din ţară 50.000 de români, cel mai mare număr din ultimii 30 de ani, ne spune Institutul Naţional de Statistică. Mai mult decât atât, în data de 5 august 2023, pe site-ul ANOFM erau disponibile 64.000 de locuri de muncă. La un simplu calcul vorbim deja de un deficit total de 114.000 de locuri de muncă", a declarat Oana Călin, membru în Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă.
Pentru angajatori procesul importului de forţă de muncă, preponderent din ţări asiatice, a cunoscut multiple piedici în anul care a trecut, unele dintre ele fiind însă soluţionate într-o manieră eficientă de către autorităţi. Cea mai importantă schimbare salutată deopotrivă de angajatori şi agenţiile de recrutare a forţei de muncă străine din România este cea a deschiderii de noi sedii şi a creşterii calităţii serviciilor din instituţiile aflate în ţară.
,,Observăm îmbunătăţirea calităţii serviciilor Inspectoratului General de Imigrări: sedii noi, bine organizate, personal foarte bine pregătit şi amabil, aparatură modernă şi sistem digitalizat prin care, cel puţin în marile oraşe din ţară se elimină pe cât posibil eternul stat la coadă. În plus, dispariţia dosarului cu şină ne fac să înţelegem că această activitate este susţinută intens, cel puţin pe teritoriul României.", a completat Oana Călin.
În schimb, în ceea ce priveşte activitatea la nivel diplomatic, există în continuare o serie de aspecte pentru care sunt aşteptate soluţii la fel de eficiente ca cele implementate în ţară. Din păcate, gradul masiv de respingere a dosarelor de obţinere a vizei de muncă pentru muncitorii străini a rămas încă fără rezolvare, la fel şi lipsa unui număr suficient de angajaţi care să asigure eficienţa serviciilor consulare.
,,La o rată de respingere în ambasade de aproximativ 3:1, în care la patru dosare de obţinere a vizei de muncă, unul este respins, de multe ori motivele sunt de domeniul atacării în instanţă. Din cauza lipsei de personal din ambasade, la acest moment, vizele care se eliberează sunt pentru străinii care au obţinut avize de muncă în iunie 2023, în Ambasada României din New Delhi, ambasadă care deserveşte la acest moment cinci ţări: India, Nepal, Bangladesh, Mianmar şi Butan. În Sri Lanka situaţia este similară; se aşteaptă şi şase luni pentru obţinerea de viză.", avertizează Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă.
În continuare angajatorii şi agenţiile de recrutare a forţei de muncă străine din România îşi arată deschiderea către dialog cu autorităţile, atât în ceea ce priveşte evaluarea nevoilor reale de personal din piaţă, cât şi pentru conturarea unei serii de soluţii necesare acoperirii eficiente a deficitului de forţă de muncă fără precedent cu care se confruntă România.
O primă soluţie vizează agenţiile din România şi necesitatea aplicării unor reguli conforme cu cerinţele din legislaţie şi din ambasade: necunoaşterea limbii engleze măcar de nivel A2 ar trebui să ducă la descalificarea candidatului, încă din etapa interviului de selecţie.
O altă soluţie identificată de Patronat vizează de această dată agenţiile din ţara de origine, cărora li se solicită pe această cale să se pregătească mult mai bine, să organizeze sesiuni de training-uri, în funcţie de profilul fiecărui angajator. Este important de asemenea ca muncitorii străini să fie informaţi de la bun început asupra tuturor detaliilor prezente în ofertele de salarizare.
Nu în ultimul rând, soluţionarea nevoii de transparenţă decizională din partea personalului diplomatic, de care angajatorii şi agenţiile de recrutare au nevoie, pentru a fi informaţi detaliat asupra motivelor de respingere a dosarelor de viză ale muncitorilor străini, pentru a putea corecta pe viitor situaţiile de acest gen şi a evita creşterea volumului de muncă pentru instanţe, atunci când motivele sunt injuste.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2024, 21:36)
Romania nu poate sa dea de lucru la 4 milioane de romani, care au fost nevoiti sa plece altundeva sa lucreze si astia aduc diversi indivizi cu care nu vom avea ce sa facem, dupa ce gradul de automatizare va creste.